Document / Statul trebuie să stoarcă rapid 3 mld. euro din economie pentru a plăti creșterile retroactive de salarii din Justiție. Numai suplimentul înseamnă 2/3 din salariile din Educație

În plină criză bugetară, guvernul trebuie să facă rost de nu mai puțin de 16 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro), suplimentar față de suma bugetată, pentru a plăti măririle de salarii din justiție pe care judecătorii și le-au acordat singuri, retroactiv.

Suma necesară e mai mare decât tot ce poate stoarce guvernul în 2023 prin pachetul de măsuri fiscale asumat în Parlament – care se ridică la doar circa 10 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro), în condițiile în care Ministerul de Finanțe e somat de către magistrați să le bugeteze încă 3 miliarde de euro în acest an, ca restanțe la majorare și penalități.

Calculul e făcut într-un document confidențial trimis de către Ministerul de Finanțe către CSM și Înalta Curte. (V. Facsimilul de mai jos).

Totalul provine din majorările salariale pe care sistemul și le-a acordat singur în instanță, în cadrul unui fenomen litigios ce crește exponențial și înghite bucăți tot mai mari din cheltuielile de personal ale statului.

Mecanismul de majorare a salariilor din Justiție prin procese trebuie stopat urgent, cer specialiștii din MF, altfel se va ajunge la „sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.

”Situația este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României este problematică și nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică”, atrag atenția autorii documentului.

(Citește și: „Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania„)

Care sunt sumele suplimentare solicitate de sistemul de justiție și cum s-a ajuns la aceste anomalii grave ce riscă să dezechilibreze și mai mult bugetul de stat

Bomba salariilor din Justiție a fost detonată în 2020, când un consilier de probațiune a câștigat în instanță majorarea valorii de referință sectorială (VRS) de la 485 de lei la 605 lei, deci o creștere de 25%. Au urmat alte decizii ale instanțelor (în procese intentate de judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat, personal auxiliar și conex etc.) și, în cele din urmă, lămurirea dispozitivului hotărârii și ordine semnate de șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului General și CSM, și de ministrul de Justiție, pentru reîncadrarea magistratilor prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei.

Începând cu luna mai, acești șefi din Justiție au asaltat MF cu solicitări de majorări bugetare, pentru a plăti drepturile salariale ale celor din domeniu.

Suma neverosimilă la care s-a ajuns – 16,091 miliarde de lei, suplimentul la salarii pe ultimii ani și penalitățile de 50%

Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate din familia ocupațională Justiție a urcat vertiginos la 16,091 miliarde de lei.

Ea este compusă din:

• majorarea salarială cu 25%,care se aplică retroactiv, așa cum a stabilit instanța, și anume din anul 2018 până în prezent – 10,688 miliarde de lei
• dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) – 5,4 miliarde de lei

Fenomenul litigios practicat de Justiție, nu este o noutate, ci, dimpotrivă, el a devenit normalitate, cu sume tot mai mari angrenate în această spirală periculoasă asemănătoare unei găuri negre ce crește în buget.

Un singur precedent:

• Achitarea drepturilor salariale restante a totalizat în perioada 2010 – 2022, numai în cazul judecătorilor, achitarea de drepturi 4,579 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euro
• Sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor, tot pentru judecători, au depășit un miliard de euro.
  

Numai suplimentul la salariile din Justiție costă cât 2/3 din totalul salariilor din Educația preuniversitară

Pentru comparație, bugetul pentru întreg personalul din învățământul preuniversitar este anul acesta de 23 de miliarde de lei și înseamnă salarii pentru aproape 300.000 de salariați, în timp ce acest supliment de 16 miliarde de lei este corespunzător unui număr de aproximativ 10 ori mai mic de angajați în sistemul de justiție.

De asemenea, numai suplimentul de 16 miliarde de lei reprezintă aproximativ 14% din cele 117,69 miliarde de lei, totalul cheltuielilor statului cu personalul, în 2022.

CSM se explică: Și magistrații au voie să-și ceară drepturile

Într-un comunicat de la sfârșitul lunii august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) explica opiniei publice că magistrații nu au făcut altceva decât să-și exercite dreptul constituțional de se adresa justiției: „Inițiativa promovării oricărui demers judiciar aparține, în virtutea liberului acces la justiție, tuturor persoanelor care consideră că le sunt afectate drepturi sau interese legitime. Din această perspectivă, este dincolo de orice îndoială faptul că și magistraților trebuie să le fie recunoscut accesul neîngrădit la justiție în condiții similare oricărei categorii profesionale”.

În același comunicat, Consiliul spune că nimic nu este abuziv în pronunțarea instanțelor, problema fiind, de fapt, în interiorul politicului și legislativului, cei care au elaborat un cadru normativ cu probleme: „În același timp, faptul că unele dintre acțiunile promovate în justiție sunt admise de către instanțe nu poate avea nicidecum semnificația unei atitudini abuzive a celor care le promovează, ci dimpotrivă, poate releva probleme sistemice la nivelul legislației sau al modalității de aplicare a legii de către ordonatorii de credite”, spune CSM.

(Citește și: „Magistrații se vor pensiona la 60 de ani începând din… 2062: Raport de admitere pe modificarea legii pensiilor speciale„)

Majorările din Justiție configurează deja o castă: pensia medie a magistraților e de 10 ori mai mare decât pensia media pe economie, la o perioadă de activitate la jumătate

Aceste majorări angrenează însă și alte creșteri de venituri pentru cei din domeniu, printre care:

• valoarea brută a sporurilor acordate (condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, spor risc și suprasolicitare neuropsihică, spor pentru păstrarea confidențialității, indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor).
• majorarea crește automat, cu 25%, și pensiile magistraților, care sunt cele mai mari. Pensia media a magistraților este de aproape 22.000 lei, de peste 10 ori mai mare decât a pensionarului care a cotizat 35 de ani la sistemul public și se retrage din activitate la 65 de ani, nu de la 47 de ani în sus, precum judecătorii și procurorii. De altfel, pensia medie a magistraților este de aproape cinci ori mai mare decât salariul mediu net pe economie.

Documentul prezintă și modalitatea prin care magistrații își cresc artificial pensia. În ultima lună de activitate, crește artifical brutul venitului, conform uzanțelor din sistem, pentru că sunt introduse beneficii cu un caracter excepțional, primite de cele mai multe ori pentru prima dată în carieră. Pensia magistraților se calculează ca 80% din venitul din ultima lună de activitate și, prin adăugarea veniturilor excepționale, se ajunge ca 80% să depășească mult 100% din veniturile medii din anul anterior ultimei luni de muncă.

Și încă nu s-a terminat: Documentul MF atenționează că urmează un nou val de litigii

Nota de informare a MF atrage atenția că fenomenul continuă să se rostogolească și urmează un nou val litigios, având ca obiect, printre altele:

• acordarea de daune morale, motivat de de desfășurarea activității (în instanțe și parchete) în condiții ce le afectează sănătatea
• acordarea unor sume aferente posturilor vacante (de exemplu, salariile celor aflați în concediu pentru creșterea copilului să le fie distribuit colegilor, pentru că ei ar prelua și munca acestora)

****

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Țara ca o pradă: Prioritățile financiare ale Strukturii. Legiferarea peste capul Parlamentului”)

(Citiți și: ”Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania”)

***