Legislatorii UE încep în zilele următoare negocierile privind revizuirea Codului Schengen, în încercarea de a armoniza regulile privind controalele la frontieră și de a le înăspri în cazuri precum o criză de sănătate sau alte amenințări.
Legislația, propusă inițial de Comisia Europeană în decembrie 2021, a fost adoptată miercuri de europarlamentarii în Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European, care a propus clarificarea regulilor privind momentul în care controalele la granițele pot fi înăsprite, cu soluții specifice pentru diferite tipuri de amenințări.
(Citește și: ”Peste jumătate de milion de migranți au aplicat pentru azil în UE, în S1 – cel mai mare număr de după 2016”)
Urgențele sanitare justifică controale amănunțite la granițe
Potrivit textului aprobat, situațiile care pot declanșa o creștere a controalelor la frontieră sunt „urgențele de sănătate publică transfrontalieră de amploare, care permit restricții temporare de intrare în spațiul Schengen”. Chiar și așa, cetăţenii UE, rezidenţii pe termen lung şi solicitanţii de azil ar fi scutiţi de această măsură.
Legislația promovează, de asemenea, cooperarea polițienească transfrontalieră și prevede posibilitatea returnării solicitanților ilegali de azil din țări terțe în alte state UE, dacă există suficiente dovezi că persoana respectivă a trecut printr-o altă țară a UE înainte de a fi descoperită în Occident de forțele de ordine.
Legislatorii UE au precizat scutirea de la regulă a minorilor neînsoțiți.
Veste proastă pentru Italia și Grecia: Principiul Dublin rămâne în vigoare
Comisia a menținut așa-numitul „principiu de la Dublin”, conform căruia un resortisant al unei țări terțe care solicită protecție internațională trebuie să solicite azil în primul stat membru UE în care ajunge.
În revizuirea codului Schengen, există o distincție între „migranții ilegali” și „solicitanții de azil”, în ciuda faptului că, potrivit dreptului internațional, orice resortisant al unei țări terțe poate solicita protecție internațională pe teritoriul UE.
Granițe securizate opt luni (cu posibilitate de prelungire) sau doi ani
Potrivit proiectului, dacă există motive justificate pentru o amenințare teroristă „identificată și imediată”, termenul maxim de înăsprire a controalelor la granițe este de opt luni. Cu toate acestea, dacă amenințarea este încă prezentă, miniștrii guvernului UE pot autoriza o prelungire.
O altă măsură propusă este înăsprirea controalelor în unele țări din UE „atunci când Comisia primește notificări despre o amenințare deosebit de gravă care afectează simultan o majoritate de țări, pe o perioadă de până la doi ani”.
„Protejarea spațiului Schengen de liberă circulație și a ceea ce reprezintă acesta pentru 450 de milioane de europeni se află în centrul acestui raport. Negocierile au fost dificile, dar sunt încântat că am reușit să păstrăm esența uneia dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, a declarat Sylvie Guillaume, europarlamentarul socialist francez care conduce negocierile Parlamentului cu privire la dosar.
Deputații au precizat, de asemenea, că legea nu acoperă „instrumentalizarea migrației”, o expresie folosită pentru a se referi la țările terțe care „facilitează” sau „încurajează” migranții să meargă în UE, o tactică folosită de Rusia și Belarus.
Ce urmează
Propunerea de modificare a regulilor Schengen ar putea fi aprobată până la sfârșitul actualului mandat legislativ. Dosarul ar putea intra acum în negocieri în următoarele 48 de ore.
Ulterior, textul va fi „aprobat” la următoarea sesiune plenară a Parlamentului, la începutul lunii octombrie. Dacă există o obiecție din partea deputaților europeni în următoarele două zile, atunci negocierile vor începe după votul din octombrie.
***
