Ministerul german de Interne elaborează o reglementare ce ar urma să permită expulzarea neanunţată a imigranţilor „toleraţi pe termen lung”. Cei vizaţi de această prevedere ar putea fi ridicaţi fără avertisment prealabil din partea poliției și expulzați din Germania.
Potrivit guvernului federal, mai puţin de 13.000 de persoane care erau obligate să părăsească Germania au fost expulzate în 2022. Registrul central al străinilor arată că la sfârşitul lui 2022 circa 304.000 de persoane erau obligate să părăsească ţara, circa 248.000 dintre acestea fiind considerate tolerate.
Propunerea, cuprinsă într-un proiect ce urmăreşte îmbunătăţirea repatrierilor prezentat la începutul lui august de departamentul condus de Nancy Faeser, se referă la acei migranţi care oficial sunt obligaţi să părăsească Germania, dar nu pot fi expulzaţi din anumite motive, cum ar fi lipsa documentelor de identitate, starea de sănătate sau un copil în îngrijire care are permis de şedere, explică dpa, agenție preluată de Agerpres.
Această tolerare este limitată în timp. Cei „toleraţi” în Germania de peste un an trebuie informaţi, în prezent, că sunt vizaţi de expulzare cu cel puţin o lună înainte, ceea ce îngreunează punerea în aplicare a expulzării.
Noua măsură va reduce volumul de muncă al agenţiilor guvernamentale, argumentează ministerul.
Doar 21% din returnările decise în UE sunt puse în aplicare
Din totalul de aproximativ 340.500 de decizii de expulzare dispuse în 2021, doar 21% au fost aplicate, conform statisticii UE.
La nivelul UE a intrat în vigoare în 2020 un mecanism ce permite utilizarea vizelor ca pârghie pentru a obţine ca state terţe să îşi readmită cetăţenii. Cu toate acestea, dintr-un total de aproximativ 340.500 de decizii de returnare pronunţate în 2021 în UE, doar 21% au fost puse efectiv în aplicare, potrivit datelor Eurostat citate de Comisia Europeană. Dintre migranții cărora li s-a refuzat azilul în 2019, 29% au fost returnați în statele de proveniență.
„Există anumite state terţe pentru care ar putea fi luate rapid măsuri pentru a ameliora nivelul actual insuficient de cooperare”, arată preşedinţia suedeză într-un document pregătitor al reuniunii.
În prezent, o singură ţară, Gambia, se află sub sancţiunea UE pentru „lipsă de cooperare”. Condiţiile de acordare a vizei Schengen pentru cetăţenii gambieni au fost înăsprite, iar taxa de viză majorată la 120 euro (faţă de media de 80).
Ameninţarea cu sancţiuni a determinat Bangladeshul, de exemplu, să coopereze, susține comisarul european Ylva Johansson. Autorităţile acestei ţări sunt acum „deschise politic să îşi preia toţi cetăţenii”, a dat ea asigurări într-o conferinţă de presă la 19 ianuarie.
****
