În prima jumătate a acestui an a fost înregistrat în UE un număr de 519.000 de cereri de azil, conform raportului Agenției UE pentru azil (EUAA).
Dacă se păstrează ritmul actual, precizează agenția, s-ar putea depăși un milion de aplicații, pentru prima oară după criza refugiaților din 2015 – 2016, când a fost atins recordul intrărilor de migranți în UE.
Ca urmare a creșterii acestor cereri, multe țări UE sunt supuse unei presiuni în ceea ce privește procesarea cererilor și protejarea celor care aflați în nevoie de protecție internațională. Astfel, a urcat cu 34% și numărul cazurilor în așteptarea deciziei, comparativ cu anul precedent.
Situația este agravată de cei patru aproximativ patru milioane de ucraineni care beneficiază în acest moemnt de protecție temporară.
Împreună, aceste tendințe paralele ridică provocări semnificative autorităților UE+ în materie de azil și sisteme de primire, atât de mult încât până în iunie 2023, EUAA a fost nevoită să acorde asistență operațională pentru 13 state membre.
Analiza EUAA relevă că sirienii au continuat să depună cele mai multe cereri de azil în UE. În prima jumătate a anului 2023, aceștia au înregistrat 67.000 de solicitări, în creștere cu aproape jumătate (47%) față de aceeași perioadă din 2022. Este, de asemenea, cel mai mare număr de aplicații depus după 2016, în intervalul ianuarie – iunie.
Alte concluzii ale raportului:
- Germania continuă să primească cele mai multe solicitări din partea cetățenilor sirieni, procesând 62% din toate cererile înregistrate în prima jumătate a anului 2023.
- Ratele de recunoaștere pentru multe cetățeni sunt similare tendințelor din trecut – de exemplu, sirienii au o rată de aproximativ 95% cereri pentru protecție acceptate, iar afganii – aproximativ 58%.
- Modificări semnificative ale acceptării s-au înregistrat în interiorul comunității turce, unde gradul de acordare a unei forme de protecție internațională a coborât de la 54% în 2019, la 28% în S1 2023.
- Cu toate acestea, unele rate de recunoaștere au suferit modificări semnificative. Este și cazul solicitanților turci, pentru care rata de acceptare a scăzut, în patru ani, de la 54% (2019), la 28%. (S1 2023
Austria încearcă să externalizeze procesarea cererilor de azil
Guvernul austriac își propune să externalizeze procesarea cererilor de azil către state terțe, cum ar fi Rwanda, pentru a reduce semnificativ migrația, a declarat luni cancelarul Karl Nehammer pentru die Welt.
„Austria va continua să facă tot posibilul pentru a crea în UE condițiile politice și juridice pentru ca procedurile de azil să fie efectuate deja în afara UE. Nu vom ceda”, a declarat Nehammer pentru die Welt, publicație citată de Euractiv.
„Sunt posibile acorduri corespunzătoare cu țări terțe, așa cum arată exemplul Rwandei, care a ajuns deja la un acord cu Danemarca”, a adăugat Nehammer.
O astfel de mișcare ar reduce semnificativ migrația, deoarece migranții nu ar pune piciorul pe pământ european și „nu ar mai putea să se ascundă în UE sau să solicite azil în mai multe țări europene în același timp”, a explicat cancelarul.
Un prim exemplu al acestei schimbări este acordul controversat încheiat de UE cu Tunisia în iulie, care urmărește reducerea fluxurilor de migrație. „Acordul dintre Tunisia și UE privind limitarea migrației ilegale este inovator”, a declarat cancelarul austriac.
Planul, posibil nelegal
Înțelegerea cu Rwanda nu este însă în întregime legală, iar în Marea Britanie instanța a respins o asemenea încercare.
Regatul Unit a convenit cu Rwanda să plătească peste 152 de milioane de dolari, plus costurile de procesare și integrare pentru solicitanții de azil din Marea Britanie. Cei care vor să solicite azil în Marea Britanie ar fi trimiși în Rwanda, procesați și cei cărora cererile le vor fi aprobate ar primi protecție în statul african și nu li s-ar permite să vină în Marea Britanie.
Cu toate acestea, planul guvernului britanic s-a lovit mai multe obstacole, inclusiv de o decizie în instanță ce a respins planul, ca fiind ilegal.
Rămâne de văzut în ce măsură planul Vienei nu încalcă legislația Austriei sau pe cea a UE.
****
