luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 iunie, 2013

Aflată în deficit de creștere economică, România nu acționează suficient asupra pârghiei la îndemână, cu efecte maxime și costuri minime. Aceasta constă în perfecționarea mediului de afaceri, care să promoveze micile întreprinderi, sursa principală de asigurare a unor noi locuri de muncă pentru degrevarea bugetelor sociale suprasolicitate.

Small Business Act (SBA), adoptat în iunie 2008, este reglementarea la nivel european care reflectă voința politică a Comisiei Europene de a recunoaște rolul central al IMM-urilor în economiile țărilor membre UE. Totodată, SBA stabilește cadrul pentru implementarea politicilor de susținere a IMM-urilor la nivel național.

Esențială este aplicarea principiului ”Think small first”, care constă în acordarea de prioritate micilor afaceri la stabilirea politicilor economice.


Motivul este simplu: 99% din întreprinderile europene au mai puțin de 250 de salariați, limita în care se încadrează IMM-urile. Suplimentar, din noiembrie 2011, Comisia Europeană recomandă introducerea unui regim favorabil special pentru microîntreprinderi ( 0-9 angajați), care să minimizeze povara respectării puzderiei de reglementări legale, inclusiv taxe și impozite.

Susținerea financiară se face prin programul de competitivitate și inovare ”Competitiveness and

Innovation Framework Programme” (CIP). Numărul de microîntreprinderi care ar urma să beneficieze de acest program până la finele acestui an este de 300 de mii la nivelul UE. Până acum, firmele cu mai puțin de zece salariați care au accesat fonduri europene au creat în medie 1,2 noi locuri de muncă.

La nivel național, organizația de profil a IMM-urilor, CNIPMMR, a solicitat creșterea treptată la 1% din PIB a fondurilor alocate prin bugetul de stat pentru susținerea micilor afaceri. Ideea este de a reuși pe această cale crearea unui numar de circa 300 de mii de noi locuri de muncă și creșterea suplimentară a PIB cu patru procente pe această cale în perioada 2013-2016.


Concret, cea mai importantă propunere de stimulare a dezvoltării activității IMM-urilor constă în impozitarea graduală a acestora imediat după înființare (scutire de impozit în primul an, reducerea cu 50% a impozitului pe profit în cel de-al doilea an, și, în contrapondere, obligativitatea de asigurare a funcționării societății pe o durata de minim trei ani după finalizarea facilităților).

La aceasta se adaugă modificarea criteriilor de acordare a sumelor incluse la schemele de ajutor de stat, pentru a le face pe deplin accesibile IMM-urilor, scutirea de impozit pe cladirile neterminate, stimulente suplimentare pentru crearea de noi locuri de muncă, asigurarea unor spații rezervate de minim 30% în marile lanțuri de magazine pentru prezentarea si comercializarea produselor tradiționale si locale etc.

Un rol major ar urma să îl joace și simplificarea accesului la finanțare, inclusiv la fondurile structurale, achizițiile din fonduri publice ( și plata la 30 de zile, conform Directivei europene în vigoare). CNIPMMR a solicitat instituirea după model francez a unui mediator de credite pentru IMM-uri la nivel județean, care să le sprijine în relația cu băncile și Guvernul.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În cazul executării silite pentru debitele bugetare restante ale micilor întreprinderi, ar trebui să se permită deblocarea conturilor bancare ale IMM-urilor și instituirea unui sistem de reeșalonare a sumelor, cu rețineri de maxim 30% din veniturile lunare, fără afectarea plății salariilor și activității curente.

În fine, se impune realizarea unui inventar complet al autorizațiilor, licențelor, avizelor și taxelor nefiscale, care să clarifice procedurile administrative. El ar urma să analizat pentru reducerea la minim a formalităților, aplicarea uniformă a prevederilor legale și prevenirea abuzurilor care generează costuri informale.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. IMM-urile,
    un vis frumos, dar indepartat…pina la reindustrializare!
    Pentru ca sa apara masiv IMM-uri, ele trebuie sa aiba pentru cine produce ori cu cine sa-si „articuleze” propriile servicii.
    Odata cu scumpirile la utilitati si alimente, cu diminuarea continua a numarului de locuri de munca(lipsind cca. 5 milioane de locuri de munca),IMM-urile profilate pe comert si servicii pentru populatie, au ajuns sa se „calce pe picioare” unele pe altele.Cu alte cuvinte,”piata” acestora este mai mult decit saturata.
    Aparitia IMM-urilor cu servicii si productie industriala este in declin, pe masura ce industria se dezintegreaza – proces care se amplifica, odata cu liberalizarile la gaze si energie.
    Fara indoiala, ca sprijinirea IMM-urilor cu resurse financiare, special alocate lor este benefica, insa ea ramine doar provizorie, ca o „gura de oxigen”, dupa consumarea careia, se sufoca iar.
    Nu intimpator, unul din analistii economici, constata ca unul din 3 noi IMM-uri falimenteaza in primul an de activitate.
    Ce se intimpla cu ele in anii urmatori, este limpede, odata ce statisticile constata amplificarea ritmului intrarii lor in insolventa sau faliment.
    Fara un program de reindustrializare, care sa conduca la aparitia de noi intreprinderi industriale, UMM-urile nu au cimp de dezvoltare, iar ajutoarele de stat sau scutirile de impozite ramin simple surogate, care nu pot tine locul acestora.
    Statisticile arata ca sectorul IMM are o densitate considerabila, numai in tarile industrializate, industria oferind acestora oportunitati de productie a unor piese si componente ale masinilor si utilajelor, fie servicii de sustinere a proceselor tehnologice ori de deservire a salariatilor.
    Masurile vizate de autor ramin benefice atit aparitiei IMM-urilor cit si intreprinderilor industriale,cresterea competitivitatii economice nationale fiind unicul atuu al dezvoltarii tuturor intreprinderilor.
    Cu simple plimbari si invitatii de a investi in Romania, se pot obtine numai zimbetele potentialilor investitori, fata de naivitatea „modelului politic”, prin care guvernentii mai cred ca pot reindustrializa tara!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. IMM-urile,
    un vis frumos, dar indepartat…pina la reindustrializare!
    Pentru ca sa apara masiv IMM-uri, ele trebuie sa aiba pentru cine produce ori cu cine sa-si „articuleze” propriile servicii.
    Odata cu scumpirile la utilitati si alimente, cu diminuarea continua a numarului de locuri de munca(lipsind cca. 5 milioane de locuri de munca),IMM-urile profilate pe comert si servicii pentru populatie, au ajuns sa se „calce pe picioare” unele pe altele.Cu alte cuvinte,”piata” acestora este mai mult decit saturata.
    Aparitia IMM-urilor cu servicii si productie industriala este in declin, pe masura ce industria se dezintegreaza – proces care se amplifica, odata cu liberalizarile la gaze si energie.
    Fara indoiala, ca sprijinirea IMM-urilor cu resurse financiare, special alocate lor este benefica, insa ea ramine doar provizorie, ca o „gura de oxigen”, dupa consumarea careia, se sufoca iar.
    Nu intimpator, unul din analistii economici, constata ca unul din 3 noi IMM-uri falimenteaza in primul an de activitate.
    Ce se intimpla cu ele in anii urmatori, este limpede, odata ce statisticile constata amplificarea ritmului intrarii lor in insolventa sau faliment.
    Fara un program de reindustrializare, care sa conduca la aparitia de noi intreprinderi industriale, UMM-urile nu au cimp de dezvoltare, iar ajutoarele de stat sau scutirile de impozite ramin simple surogate, care nu pot tine locul acestora.
    Statisticile arata ca sectorul IMM are o densitate considerabila, numai in tarile industrializate, industria oferind acestora oportunitati de productie a unor piese si componente ale masinilor si utilajelor, fie servicii de sustinere a proceselor tehnologice ori de deservire a salariatilor.
    Masurile vizate de autor ramin benefice atit aparitiei IMM-urilor cit si intreprinderilor industriale,cresterea competitivitatii economice nationale fiind unicul atuu al dezvoltarii tuturor intreprinderilor.
    Cu simple plimbari si invitatii de a investi in Romania, se pot obtine numai zimbetele potentialilor investitori, fata de naivitatea „modelului politic”, prin care guvernentii mai cred ca pot reindustrializa tara!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: