În timp ce Europa încearcă să facă față rivalilor săi economici, politicienii cred că au o armă secretă: economiile neexploatate ale propriilor cetățeni.
De la Italia care vinde obligațiuni guvernamentale persoanelor fizice, până la propunerea Franței pentru introducerea unui produs de economisire paneuropean sau Marea Britanie care oferă scutiri de taxe pentru investițiile în acțiuni din Regatul Unit, guvernele din întreaga Europă caută modalități de a mobiliza avuția deținută de gospodării.
Toate aceste planuri împărtășesc o gândire de bază: Europa are o mulțime lichidități care ar putea fi canalizați către obiectivele sale, de la tranziția ecologică la întărirea forțelor de apărare.
Politicienii speră că banii privați, investiți în acțiuni locale sau în obligațiuni guvernamentale, pot ajuta la reducerea decalajului de creștere și productivitate cu Statele Unite și China, care au oferit subvenții masive industriilor lor.
Dar vocile critice spun că astfel de scheme riscă să-i dezamăgească pe cei care dețin economii, atât timp cât politicienii nu reușesc să abordeze deficiențele adânc înrădăcinate ale modelului economic european și care sunt percepute ca descurajând investițiile.
„Este o modalitate de a găsi o soluție facilă la probleme care sunt foarte complicate”, spune Daniela Gabor, profesor la Universitatea de Vest a Angliei.
Bani adormiți?
Europenii economisesc mult mai mult decât omologii lor americani, iar decalajul s-a mărit recent, posibil din cauza incertitudinilor precum războiul din Ucraina.
Politiiceni precum ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire au pus ochii pe această avere, care include în zona euro depozite bancare totalizând 8,4 trilioane de euro.
Le Maire care consideră banii „adomirți” în conturi în loc să contribuie la creșterea prosperității a propus un produs de economisire paneruopean. În același timp, parlamentarii francezi au sugerat ca banii depuși în bănci să fie canalizați spre industria de apărare prin depozite garantate de state.
Totuși cotațiile acțiunilor au crescut puternic, cei trei indici bursieri europeni atingând maxime istorice săptămâna trecută.
În afara Uniunii Europene, guvernul Marii Britanii a propus un nou tip de instrument care le-ar permite britanicilor să investească până la 5.000 de lire sterline în companiile autohtone listate la bursă fără taxe.
Astfel de scheme au însă un trecut care nu a funcționat întotdeuna în sensul dorit.
Italienii care su cumpărat unități de fond sponsorizate de guvern investind astfel în IMM-uri locale au avut un randament cu 35 de puncte procentuale în medie în ultimii cinci ani față de investiții în acțiuni globale, potrivit companiei de consultanță Analysis.
Mulți economiști resping conceptul de „bani adormiți”, susținând că că depozitele sunt o sursă vitală pentru finațările acordate de băncile comerciale.
„Noțiunea de bani care „dorm” pentru că sunt într-un cont bancar este, sincer, destul de ridicolă, pentru că nu există nimic care să împiedice o bancă să acorde un nou împrumut atunci când există o oportunitate”, spune Benjamin Braun, economist la Institutul Max Planck pentru Studiul Societății.
În realitate, companiile europene au menționat constant în ultimul deceniu obținerea finațărilor ultima problemă pe lista dificultiților cu care se confruntă și că generează suficiente venituri pentru a-și finanța investițiile arată datele Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene.
De cealaltă parte, Braun și alți economiști susțin că scăderea investițiilor în Europa se explică prin perspectivele slabe de creștere în comparație cu Statele Unite. Companiile multinaționale care investesc în străinătate nu fac decât să exporte capital, mai spun economiștii.
„Nu cred că frâna pentru investițiile corporatiste constă în constrângerile legate de posibilitățile de finanțare ci de lipsa cererii și de multiplele schimbări structurale”, a mai spus Braun, adăugând că piedicile vin de la concurența din China, prețurile ridicate pentru energie și lipsa forței de muncă calificate.
Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, urmează să prezinte un raport liderilor UE în această vară cu privire la problemele cu care se confruntă economiile din Europa.
Guvernele se împrumută direct de la cetățeni.
Gospodăriile italiene au fost cei mai mari cumpărători ai datoriei publice a țării anul trecut. Marea Britanie a anunțat noi emisiuni de obligațiuni, alăturându-se astfel Belgiei și Greciei.
Principalul avantaj al atragerii fondurilor de la investitorii de retail este că aceștia sunt mai fideli decât cei instituționali păstrând obligațiunile până la scadență, deoarece nu trebuie să își facă griji cu privire la randementele trimestriale.
„Există un produs de economisire foarte bun care a funcționat destul de bine de-a lungul istoriei, care permite statului să direcționeze banii spre obiective prioritare și acesta este obligațiunea suverană”, spune Braun. El și alți economiști spun că investițiile făcute de guverne, care nu trebuie să aibă un randament financiar imediat, trebuie să fie parte din soluția la provocările pe termen lung pentru Europa, cum ar fi tranziția spre o economie mai ecologică..
Însă oferind bani guvernelor care se confruntă cu mari deficite bugetare, aceste obligațiuni destinate acoperirii unor goluri pe termen scurt riscă să submineze eforturile de a readuce sub control cheltuielile publice.
„Este o dublă greșeală: renunțați la diversificarea plasamentelor și oferiți guvernului dumneavoastră un stimulent eronat”, a spus Massimo Famularo, consultant de investiții din Milano.
***
