Pentru prima dată după 2011 randamentele obligațiunilor germane pe 10 ani au depășit 3%, după ce miercuri au crescut cu patru puncte de bază până la 3,01%. Pe parcursul lunii septembrie, randamentele pentru acest tip de obligaţiuni au crescut cu aproape 40 de puncte de bază, cel mai mare salt lunar din acest an, scrie Bloomberg.
Tot miercuri, vânzarea continuă a obligațiunilor guvernamentale pe piețele internaționale a făcut ca randamentele obligațiunilor emise de trezoreria SUA pe 30 de ani să treacă pentru prima dată de 5%, iar cele germane pe 10 ani de 3%, mișcări care ar putea grăbi o încenire a economiei globale, afectând cotațiile acțiunilor și randamentele obligațiunilor corporative, relatează Reuters.
Creşterea costurilor cu împrumuturile pentru Germania vine pe fondul unor modificări de amploare pe pieţele mondiale de obligaţiuni.
După ce s-au îndreptat spre obligaţiunile cu maturităţi lungi pentru a se proteja de o posibilă încetinire a economiei, traderii se pregătesc acum de o perioadă prelungită de politică monetară strictă precum şi de alte obstacole potenţiale care vor creşte oferta de obligaţiuni.
BCE va menține dobânda ridicată
De altfel, Christine Lagard, președintele Băncii Central Europene (BCE), a declarat chiar înspre finalul lunii septembrie că dobânzile vor rămâne ridicate atât timp cât va fi nevoie pentru ca inflaţia să revină la ţinta de 2%, chiar dacă economia trece printr-o perioadă dificilă.
„Deciziile noastre viitoare vor asigura că dobânzile de referinţă ale BCE vor fi stabilite la nivele suficient de restrictive pentru atât timp cât va fi necesar”, le-a spus Christine Lagarde membrilor comisiei pentru afaceri economice şi monetare din Parlamentul European.
„Rămânem hotărâţi să ne asigurăm că inflaţia revine în mod ordonat la ţinta noastră pe termen mediu de 2%”, a mai spus Lagarde, repetând practic comunicatul publicat de BCE la finalul reuniunii de politică monetară de luna aceasta, când „gardienii” euro au decis cea de a 10-a majorare consecutivă a costului creditului, până la un maxim istoric de 4%.
În paralel, BCE ar putea accelera ritmul cu care elimină obligaţiuni din bilanţul său contabil, în timp ce emisiunile de obligaţiuni guvernamentale sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru ca guvernele să poată să îşi finanţeze cheltuieilile, pe măsură ce economia începe să încetinească.
Reacții negative
Costurile la care se împrumută guvernele influențează totul, de la ratele creditelor ipotecare până la ratele împrumturilor pentru companii.
Viteza cu care au crescut tranzacțiile cu obligațiuni a dat alarma pe bursele de acțiuni și a dus dolarul, ca monedă de refugiu, la cea mai ridicată cotație din ultimele luni în raport cu euro, lira sterlină și yenul japonez.
Acțiunile la nivel mondial au atins miercuri cele mai scăzute cotații din aprilie, iar costul asigurării față de expunerea la un coș de obligațiuni corporative europene a atins maximul ultimelor cinci luni, potrivit S&P Global Market Intelligence.
„Suntem foarte precauți cu privire la activele riscante în acest moment”, a declarat Vikram Aggarwal, manager de instrumente financiare cu venit fix la fondul Jupiter, citat de Reuters.
El a spus, că pe de o parte, activele mai riscante, cum ar fi acțiunile și creditul corporativ, sunt vulnerabile la o eventuală recesiune cauzată de majorările ratelor dobânzii efectuate de bănciile centrale.
Sau chiar dacă nu va fi recesiune și „avem un scenariu în care ratele dobânzilor rămân pentru o perioadă mai lungă la acest nivel…asta este în cele din urmă destul de dăunător pentru activele riscante”, a mai spus el.
O creștere a costurilor împrumuturilor dă, de asemenea, dureri de cap băncilor centrale, deoarece acestea pun în balanță necesitatea de a menține dobânzile ridicate pentru a reduce inflația versus deteriorarea perspectivelor economice.
Cu toate acestea, incertitudinea cu privire la momentul și sub ce formă are loc această contracție a economiei generează complicații suplimentare pe piețele de obligațiuni și contribuie la vânzările mai accentuate a obligațiunilor cu termene de maturitate mai lungi.
Locomotiva Europei frânează
Pentru Germania, la toate aceste îngrijorări se adaugă faptul că economia sa a intrat în recesiune la începutul lui 2023 și nu a reușit să revină pe plus de atunci.
„Sub povara unei inflații imense, consumatorul german a căzut în genunchi, trăgând după el întreaga economie”, declara în luna mai Andreas Scheuerle, analist la DekaBank, după publicarea datelor care au arătat intrarea în recesiune.
Conform noilor previziuni ale Comisiei Europene din luna septembrie Germania se îndreaptă spre o recesiune prelungită în acest an, urmând să fie singura economie europeană majoră care va înregistra o contracţie economică în 2023.
Se preconizează că cea mai mare economie a Europei va înregistra o scădere de 0,4% a activităţii economice în acest an, cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât estimarea făcută în mai, potrivit Comisiei, care a publicat luni noi prognoze.
De asemenea, instituţia şi-a redus aşteptările de creştere pentru Germania în 2024, de la 1,4% la 1,1%.
***
