Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor pot fi accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pilonul 1 („Tranziție verde”), Componenta C3 („Managementul deșeurilor”).
Obiectivele acestei componente din PNRR sunt:
- accelerarea procesului de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România cu accent pe colectarea separată;
- măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile și tranziția la economia circulară.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor – componenta prevede 3 investiții principale:
I1. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune.
I2. Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile.
I3. Dezvoltarea capacităților instituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor și prevenirea poluării.
Bugetul total al Componentei C3 este de 1,239 miliarde de euro fără TVA.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor – centre de colectare
Investiția 1 „Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe / comune” are o alocare bugetară totală de 956,01 milioane de euro.
Măsura este împărțită în mai multe sub-măsuri.
I1.a. Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar, cu o alocare bugetară de 452,2 milioane de euro.
Centrele de colectare prin aport voluntar vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door, respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum și fluxurile speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări.
Centrele vor deservi comunități de până la 50.000 de locuitori și vor fi amplasate la limita sau în afara unităților administrativ teritoriale.
Un centru tipic de colectare prin aport voluntar poate fi compus din următoarele elemente: platformă, containere, utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj (încărcator frontal multifuncțional, compostor electric, camion cu hook lift pentru transportul containerelor, tocător de deșeuri verzi, presă de balotat deșeuri reciclabile, etc), spații administrative, utilități.
În ceea ce privește vehiculele, achizițiile realizate cu ajutorul acestor fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor vor viza cea mai bună tehnologie disponibilă (best-available-technology) din punctul de vedere al mediului.
Calendarul avut în vedere pentru extinderea colectării separate prin centre de colectare prin aport voluntar este următorul:
– Construirea și operaționalizarea până în Q3 2024 a cel puțin 250 de centre de colectare prin aport voluntar;
– Construirea și operaționalizarea până în Q2 2026 a 565 centre de colectare prin aport voluntar (necesarul estimat de acoperire națională pentru cele 41 de județe plus cele 6 sectoare ale Capitalei).
Insule ecologice digitale în cartierele de blocuri
I1.b. Construirea de insule ecologice digitalizate, cu o alocare bugetară de 200,1 milioane de euro.
Insulele ecologice digitalizate vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere, preponderent în zone de blocuri, pentru următoarele fracții colectate separat:
- deșeuri de hârtie și carton
- deșeuri de plastic
- deșeuri de metal
- deșeuri de sticlă
- biodeșeuri
- deșeuri reziduale
Fiecare insulă ecologică va deservi, în medie, 200 de locuitori.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor – criteriile de selecție pentru amplasarea eco-insulelor vor lua în calcul:
- capacitatea de generare a deșeurilor în funcție de mărimea localităților (municipii de rang I, municipii de rang II, orașe);
- gradul scăzut de colectare separată a deșeurilor din prezent;
- disponibilitatea instalațiilor existente de tratare a deșeurilor colectate separat.
Ce este insula ecologică
Insula ecologică este un ansamblu de containere pentru colectarea separată a deșeurilor, fiecare dintre ele fiind dotat cu cântar electronic, accesul fiind asigurat pe bază de cartelă electronică. Datele sunt agregate și utilizate într-un sistem digital, instrument principal de monitorizare și raportare.
Insula ecologică este compusă dintr-un un set de containere sub sau supraterane, protejate împotriva vandalismului și împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, cântar electronic la fiecare container, conectat online, modul GSM pentru transmisie de date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare.
Aceste fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor se vor acorda cu prioritate comunităților cu cele mai mari nevoi în corelație cu planurile județene de gestionare a deșeurilor / Planul național de management al deșeurilor.
Calendarul avut în vedere pentru extinderea colectării separate prin centre de colectare prin aport voluntar este următorul:
– Construirea și operaționalizarea până în Q4 2024 a cel puțin 7.000 de insule ecologice digitalizate;
– Construirea și operaționalizarea până în Q2 2026 a 13.752 de insule ecologice digitalizate.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor în aglomerările urbane
I1.c. Centre integrate de colectare separată prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane, cu o alocare bugetară de 83,7 milioane de euro.
Centrele integrate de colectare prin aport voluntar vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door, respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum și fluxurile speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări.
Centrele integrate vor fi localizate în aproprierea a 15 aglomerări urbane mari deservind cele mai populate regiuni: București (partea de nord) și regiunea afiliată Ilfov, București (partea de sud) și regiunea afiliată Ilfov, Constanța, Galați și Brăila, Iași, Bacău, Craiova, Ploiești, Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Baia Mare, Târgu Mureș, Buzău.
Un centru integrat tipic de colectare prin aport voluntar poate fi compus din următoarele elemente: platformă, hală, containere, utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj (întorcător de brazdă, motostivuitor, concasor, utilaj pentru pre-compost, instalație de însăcuire, camion cu cârlig, cameră frigorifică pentru cadavre de animale), laborator de analize chimice, spații administrative, utilități.
În ceea ce privește vehiculele cumpărate cu ajutorul acestor fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor, achizițiile vor viza cea mai bună tehnologie disponibilă (best-available-technology) din punctul de vedere al mediului.
Calendarul avut în vedere pentru extinderea colectării separate prin centre de colectare prin aport voluntar este următorul:
– Construirea și operaționalizarea până în Q4 2024 a cel puțin 7 centre integrate de colectare prin aport voluntar;
– Construirea și operaționalizarea până în Q2 2026 a 15 centre integrate de colectare prin aport voluntar.
I1.a, I1.b, I1.c vor fi implementate, în principal, prin achiziții centralizate la nivel național, dar și prin proiecte de investiții ale autorităților publice locale, inclusiv subdiviziuni ale unităților administrativ teritoriale pentru Municipiul București, singure sau în parteneriat.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor și reciclarea acestora
I1.d. Construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor pentru a îndeplini ţintele de reciclare din pachetul de economie circulară, cu o alocare bugetară de 220 de milioane de euro.
Subinvestiția vizează acordarea de finanțare în condițiile unei scheme de ajutor de stat operatorilor economici care realizează investiții în instalații de reciclare a deșeurilor colectate separat pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului și populației, reducerea consumului de resurse în scopul promovării dezvoltării economice sustenabile în toate regiunile și atingerii țintelor de reciclare din pachetul economiei circulare.
Intensitatea maximă a ajutorului este 50% din valoarea investiției. Se estimează că valoarea unei investiții tipice este de 16,5 milioane de euro fără TVA, aceasta având următoarele componente: linie de granulare, moara PET, linie de sortare, linie de spălare, sistem electric, conducte, construcții, depozitare și logistică.
Se va acorda punctaj suplimentar proiectelor care vor fi de ultimă generație, digitalizate prin propriul design de operare, monitorizare și intervenție, ceea ce va reduce consumurile tehnologice de energie, transport tehnologic și mentenanță.
26 de instalații de reciclare a deșeurilor vor fi puse în funcțiune până în Q2 2026 cu ajutorul acestor fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor de grajd
Investiția 2 „Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile” are o alocare bugetară de 255 de milioane de euro.
Ca urmare a investiției, 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile vor fi instituite și puse în funcțiune până în Q2 2026.
Măsura de investiții vizează în principal dezvoltarea de sisteme de colectare și valorificare a gunoiului de grajd:
a. 150 de sisteme integrate comunale (platformă comunală, platforme individuale pentru fermierii mici și mijlocii și echipamente pentru gestionarea compostului);
b. 94 de sisteme comunale integrate pentru comunități cu platformă comunală existentă (platforme individuale pentru fermieri mici și mijlocii și echipamente pentru gestionarea compostului);
c. 5 sisteme de compostare pentru comunitățile cu ferme mari (stație de compostare și echipamente pentru gestionarea compostului);
d. 5 sisteme de biogaz pentru comunități cu ferme foarte mari (cu capacități electrice de cel puțin 300 kWh și capacități de încălzire de cel puțin 300 kWth).
Bani pentru reducerea poluării cu nitrați
Motoarele de la tocătoarele de resturi vegetale, stațiile de împachetare, cântare, ciururi achiziționate cu ajutorul acestor fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor trebuie să utilizeze energie electrică – este exclusă alimentarea cu benzină / motorină. În cazul în care acestea nu au motoare individuale, ele trebuie propulsate de un tractor ce are ultima normă europeană de poluare.
Echipamentele de împrăștiere a compostului / fracției lichide din gunoiul de grajd trebuie să utilizeze tehnologii care reduc cantitatea de emisii de amoniac și alte emisii gazoase în procesul de distribuire pe terenurile agricole.
Se vor prefera tehnologii care presupun un control al aplicării fertilizanților pentru reducerea emisiilor de amoniac și a pierderilor de nitrați (de ex. injectarea în sol a fracției lichide sau aplicarea cu aerare redusă a compostului).
Selecția proiectelor pentru fermele mari și UAT-uri se va face după principiul cel mai mare impact pozitiv de mediu raportat la costul public al investiției, iar proiectele destinate reducerii poluării cu nitrați vor viza în principal zonele în care se înregistrează concentrații ridicate în apele subterane și tendințe de creștere ale acestui indicator, precum și zone cu un număr ridicat de animale crescute în ferme mici și mijlocii.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor – câteva dintre criteriile de selecție:
- numărul de animale, pentru a dovedi sursa reală (nu istorică) a poluării;
- concentrația și tendința nitraților în apele subterane;
- disponibilitatea unui amplasament adecvat pentru construcții;
- analiză cost-beneficii pozitivă;
- demonstrarea sustenabilității pe termen lung a investiției, inclusiv a modelelor de economie circulară (cu accent pe stațiile de biogaz);
- disponibilitatea resurselor financiare pentru cofinanțare și pentru operarea în continuare a investițiilor;
- consultări publice pozitive care demonstrează acceptarea socială a investiției de mediu.
Fermierii mici și mijlocii care vor beneficia de platforme mici trebuie să locuiască în comunități în care platformele de gestionare a gunoiului de grajd sunt funcționale sau în care se vor construi platforme noi și să fie proprietarii animalelor crescute în comunitățile respective.
Prin investițiile propuse în modernizarea infrastructurii de mediu, în producerea de compost și de biogaz, precum și în gestionarea gunoiului de grajd la nivel comunal se are în vedere reducerea emisiilor de amoniac și metan, precum și reducerea poluării cu nitrați.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor de grajd – criterii de eligibilitate
Sistemele de biogaz se vor construi la nivel de comunități cu ferme mari sau la nivel de ferme foarte mari, în care există minimum 1.000 UVM (UVM înseamnă Unitatea Vită Mare și reprezintă numărul de animale ce revine unui hectar de pășune) și o cantitate de gunoi de grajd produs local de minimum 15.000 de tone anual, provenind de la ferme de bovine, de porcine sau ferme avicole, la care se pot adăuga cantități mici de plante energetice (siloz), pentru stabilizarea procesului de cogenerare.
Instalațiile de biogaz pot utiliza, suplimentar, pe lângă gunoiul de grajd, și alte tipuri de materii prime disponibile local, precum deșeuri organice de la unități de procesare sau distribuție a produselor agricole, cu condiția ca acestea să nu altereze calitatea digestatului rezultat, pentru a putea fi reîntors în circuitul agricol. Se vor prefera tehnologiile flexibile, care permit adaptarea tipului și cantității de materii prime utilizate, asigurând totodată valorificarea gunoiului de grajd și a altor deṣeuri organice disponibile local.
Tehnologia are la bază fermentarea anaerobică într-un digestor circular, pentru producerea de metan. Metanul produs va fi desulfurizat prin metode biologice, urmând a fi utilizat pentru cogenerare de înaltă eficiență într-un motor de cogenerare, pentru producerea de curent electric și agent termic. Acestea vor fi parțial utilizate pentru procesele biologice de fermentare, surplusul urmând a fi valorificat la nivelul fermei/comunității pentru procese tehnologice locale, prin crearea unui sistem de economie circulară eficientă. Digestatul rezultat va fi separat de fracția lichidă, urmând a fi utilizat ca fertilizant organic de înaltă calitate, pe terenuri ale beneficiarilor sau valorificat prin vânzare.
Platforme pentru fermierii mici și mijlocii – 20.000 euro / platformă
Din aceste fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor se vor finanța instalații de biogaz având capacități de minimum 300 kWh electrici și minimum 300 kWth termici. Proiectele propuse trebuie să dovedească sustenabilitatea economică, socială și de mediu pe termen lung. Investiția va trebui să dovedească o eficiență economică susținută și cuantificabilă (din energia, agentul termic, fertilizanții produși și valorificați), dar și avantaje economice rezultate din descentralizarea surselor de energie, înlocuirea fertilizanților chimici, creșterea producției agricole.
De asemenea, proiectele trebuie să cuantifice beneficiile de mediu ale investiției propuse: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, amoniac, metan, oxizi de azot), avantajul originii carbonului utilizat, reducerea cantității de fertilizatori chimici, prin utilizarea în compensație a compostului rezultat din instalația de biogaz, creșterea calității apei de consum din localitate, scăderea intensității și persistenței mirosului gunoiului de grajd, etc. Nu se vor accepta instalații care utilizează metanul exclusiv prin ardere la faclă.
În ceea ce privește investițiile în platformele pentru fermierii mici și mijlocii, acestea vor avea o valoare estimată de aproximativ 20.000 de euro / platformă.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor – bani pentru autoritățile de mediu
Investiția 3 „Dezvoltarea capacităților instituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor și prevenirea poluării” are o alocare bugetară de 28 de milioane de euro.
Măsura de investiții vizează dotarea unor autorități publice pentru activități de monitorizare, control și raportare.
Sub-măsura I3.a „Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu” are o alocare bugetară de 13 milioane de euro.
Scopul sub-măsurii este ca, prin achiziția de scannere mobile, module GPS și echipamente conexe, autoritățile competente să reușească să mărească gradul de trasabilitate a deșeurilor și să reducă cantitățile de deșeuri transportate ilicit și/sau abandonate în natură, reducând în mod direct impactul negativ al deșeurilor asupra mediului și sănătății populației.
Fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor – tipurile principale de echipamente sunt:
– Sistem de scanare mobil ce permite scanarea camioanelor și a containerelor transportate suspectate;
– Sistem de tip UAV;
– Autoutilitară de intervenție dotată cu echipamente de comunicații radio, pentru transportul echipamentelor de monitorizare
– Camere video de tip dashcam
– Înregistrator audio-video de tip Body Worn Camera
– Aplicație de management și gestiune a sistemelor de înregistrare audio-video portabil de tip Body Worn Camera
– Sistem/modul de comunicații
– Link-ul de comunicații va fi compus din terminale radio (de tip all-outdoor) formând un wireless bridge.
În ceea ce privește vehiculele, achizițiile vor viza cea mai bună tehnologie disponibilă (best-available-technology) din punct de vedere al mediului.
Prin această sub-măsură se propune dotarea celor 43 de comisariate județene ale Gărzii de Mediu pentru activitatea de monitorizare și control. Obiectivul urmărit este creșterea numărului de controale efectuate și a eficienței / calității acestora.
Foto: Colemay / analogicus / PublicDomainPictures / Hans / pixabay.com
Vă recomandăm și:
Fonduri europene pentru universități. Până la 3,9 milioane € / instituție
Fonduri europene pentru tineri antreprenori. 3 programe explicate clar
Fonduri europene pentru pensiune. Poți primi până la 200.000 de euro
Fonduri europene pentru împăduriri. Primești bani ca să plantezi copaci
