Datele privind evoluția PIB-urilor Germaniei și Italiei, precum și a altor economii mai mici din zona euro sugerează că regiunea a reușit să evite o contracție economică în primul trimestru, specialiștii Capital Economics estimând că ar putea înregistra o creștere de 0,2% trimestru la trimestru în T1.
Datele au fost ulterior confirmate de Eurostat. Creșterea economică din zona euro a fost de 0,2% din PIB față de trimestrul anterior, respectiv de 5% față de T1 2021. În UE, creșterea economică a fost de 0,4% din PIB față de trimestrul anterior, respectiv de 5,2% din PIB față de T1 2021, reiese din datele semnal.
”Creșterea cu 0,2% a PIB-ului Germaniei a fost puțin mai puternică decât ne-am așteptat noi sau Bundesbank”, punctează Jack Allen-Reynolds, senior economist pentru Europa la capital Economics, adăugând că agenția federală de statistică, Destatis, a punctat faptul că avansul PIB s-a datorat în mare parte unei creșteri a investițiilor, în timp ce exporturile nete au fost un obstacol.
”Comunicatul de presă nu a menționat ce s-a întâmplat cu consumul casnic, dar știm că acesta a scăzut atât în Franța, cât și în Spania. Între timp, economia Italiei s-a contractat cu 0,2% în T1, scăderea exporturilor nete mai mult decât compensând contribuție pozitivă a cererii interne”, scrie specialistul.
Împreună cu rezultatele din Franța (0,0%), Spania (+0,3%), Belgia (+0,3%) și Austria (+2,5%) care au fost deja publicate, datele sugerează că PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,2% în T1, ușor mai puțin decât estimarea pieței.
„Consecințele economice ale războiului din Ucraina au avut un impact tot mai mare asupra dezvoltării economice pe termen scurt de la sfârșitul lunii februarie”, se mai arată în comunicatul institutului german de statistică.
În timp ce Germania este mai expusă la efectele economice ale războiului decât majoritatea, impactul costurilor mai mari ale energiei se simte în întreaga regiune, mai arată Jack Allen-Reynolds.
Capital Economics se așteaptă la o ”ușoară corecție” a economiei zonei euro în trimestrul al doilea. Aceasta ar surveni în contextul scăderii veniturilor reale și a încrederii consumatorilor care va afecta comerțul. Totodată, costurile mai mari cu energia vor afecta investițiile, iar cererea externă se va menține slabă.
