Un embargo asupra gazelor rusești va arunca cele mai multe economii din Europa Centrală și de Est în recesiune, la scurt timp după ce regiunea și-a revenit din șocul generat de pandemia de COVID-19, reiese dintr-un raport al Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena, citat de Financial Times.
Ungaria este cea mai expusă țară din regiune în fața unui embargo, economia sa fiind probabil să înregistreze cel mai abrupt declin într-un astfel de scenariu, reiese din proiecțiile institutului. Premierul proaspăt reales al Ungariei, Viktor Orban, se numără printr cei mai fermi adversari ai sancțiunilor impuse Rusiei.
O altă țară foarte expusă este Serbia, a cărei economii ar putea stagna complet în scenariul introducerii unui embargo. Președintele Aleksandar Vucic a respins introducerea oricăror sancțiuni împotriva Rusiei, declarând pentru Financial Times că trebuie să țină luminile aprinse.
Țara cel mai puțin expusă din regiune este Slovenia, a cărei economie este sincronizată cu cea a Germaniei, Austriei și Italiei – deși chiar și Ljubljana ar avea parte de o încetinire a creșterii economice în cazul unui embargo energetic.
Refugiații ar putea detensiona piața forței de muncă din Vest
Inflația, aflată deja la maxime multianuale în multe țări, va deveni deosebit de severă dacă importurile de energie din Rusia vor fi interzise.
„Dacă există un embargo energetic împotriva Rusiei, rata inflației va fi de două cifre în aproape toate țările”, a spus Vasily Astrov, autorul principal al prognozei de primăvară a institutului.
Deși îngrijirea milioanelor de refugiați ucraineni ar putea costa continentul până la 40 de miliarde de euro, mulți și-ar putea găsi locuri de muncă și ar putea atenua deficitul persistent de forță de muncă din regiune, oferind un strop de optimism perspectivei economice în general sumbre.
Ucraina poate pierde aproape jumătate din PIB
Ucraina ar putea pierde până la 38% din produsul său intern brut în acest an, chiar dacă războiul s-ar încheia în câteva luni, mai reiese din previziunilor citate.
„Chiar și cu o soluție politică, este puțin probabil să înceapă o redresare puternică până în 2024, deoarece investitorii privați vor întârzia probabil să se întoarcă în țară”, a spus Vasily Astrov, economist senior la institut.
Dacă luptele continuă, impactul asupra producției ar fi de până la 45%.
Deficitul bugetar al Ucrainei ar putea ajunge la un sfert din PIB, deoarece regiunile estice – responsabile pentru mai mult de jumătate din producția țării, peste 40% din producția industrială și o treime din producția agricolă – au fost grav afectate de conflict.
Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a avertizat săptămâna trecută că Ucraina va avea nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună în următoarele trei luni pentru a acoperi lipsurile de finanțare generate de conflict.
Exporturile au suferit foarte mult, deoarece porturile Mării Negre, pe unde era transportată jumătate din totalul mărfurilor, sunt în mare parte inoperabile. Și șomajul a crescut.
Economia Rusiei se va descurca mai bine, scăzând cu aproximativ 9% fără embargo energetic, respectiv cu până la 15% dacă exporturile de petrol și gaze vor fi perturbate, se mai arată în raport.
În timp ce guvernele aflate mai la vest vor fi capabile să gestioneze mai bine impactul războiului, anumite părți ale economiei, cum ar fi sectorul auto, vor suferi de pe urma perturbării lanțurilor de aprovizionare.
