luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 aprilie, 2019

Economia României a urcat anul pe locul 15 la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2018 referitor la PIB exprimat în euro (valori nominale).

După ce în 2017 am depăşit Grecia, anul trecut am devansat şi o altă economie din sudul continentului, Portugalia (10,6 milioane de locuitori), după ce am traversat pragul de 200 de miliarde de euro.

De reţinut, avansul nostru exprimat în euro a fost de 10,8% anul trecut, faţă de doar 4,1% creşterea în termeni reali. Ceea ce a amplificat efectul majorărilor de venituri în lei (+30% nominal în T4 2018 faţă de T4 2017) şi a condus la creşterea semnificativă a puterii de cumpărare în euro. Consecinţa directă a fost expandarea deficitelor externe şi inducerea unor dezechilibre în economie.


De aici a apărut riscul unei corecţii a valorii PIB exprimat în moneda unică în funcţie de evoluţia cursului de schimb euro/leu ( care deja s-a mişcat în sus de la începutul anului în curs cu mai bine de două procente). Ceea ce ne poate trimite înapoi pe locul 16, după modul în care vom performa în raport cu Portugalia (aceasta din urmă are avantajul de a nu pierde din evoluţia cursului de schimb).

Dacă ne uităm la Cehia, cu regim valutar similar cu al nostru, distanţa între rezultatele economice s-a păstrat în 2018 la circa patru miliarde de euro, deşi creşterea economică a lor a fost ceva mai mult de un procent sub cea estimată pentru noi ( 3% faţă de 4,1%). La evoluţia actuală a raportului euro/leu distanţa se poate mări, deşi anterior se părea că venim puternic din urmă ( în 2015, Cehia a avut un PIB de 168,5 miliarde euro iar România de 160,3 miliarde euro, adică decalajul era dublu).

Poziţionarea economiilor din UE

Pentru a avea o imagine corectă a țării noastre din perspectiva forţei economice în contextul UE, vă prezentăm sintetic ponderile statelor europene în PIB-ul Uniunii exprimat în euro, conform celor mai recente date disponibile (vezi tabelul).

La nivelul UE se poate observa o concentrare puternică a forței economice, deşi ponderea celor mai mari cinci țări tocmai a scăzut sub 70% în PIB-ul total.


Germania trece de o cincime din rezultatul Uniunii și devansează cu peste şase puncte procentuale, ca pondere în PIB-ul UE, Marea Britanie ( cu valoarea PIB în euro influenţată semnificativ de cursul lirei sterline) şi, foarte aproape de insulari, Franţa.

Mult în spatele lor, Italia şi Spania luate împreună nu ajung nici pe departe la rezultatul german, dar sunt singurele care trec pragul de 1.000 miliarde de euro.

Eurolandul are o pondere în ansamblul Uniunii mai mare decât cea a celor cinci mari economii, respectiv 72,9% şi dă tonul general al ritmului de creștere.

Astfel, 74,6% din creşterea de PIB la nivelul UE ( adică ceva mai mult decât ponderea de referinţă) a fost realizată în Eurozonă (368,6 miliarde euro la o creştere per total de 494,4 miliarde euro anul trecut).

Urmează cinci țări care au valori ale PIB mai mari de 2% din PIB-ul total al UE și cumulează aproape o șesime din rezultatul economic.

Toate aceste cinci țări înseamnă doar ceva mai mult decât Marea Britanie sau Franța ca pondere la nivelul UE. Olanda (773,4 miliarde euro) și Austria (386,1 miliarde euro) delimitează acest pluton al economiilor de mărime medie.

De remarcat revelația acestui grup, Polonia, care a urcat deja pe locul 7. Cu un PIB cam de două ori şi jumătate mai mare decât al nostru (la o populație dublă față de a României), ea a trecut la începutul acestui deceniu de Belgia și anul trecut a surclasat Suedia.
Dacă privim, însă, şirul de date statistice, trebuie luat aminte la reculul conjunctural consemnat în euro de PIB-ul polonez în 2016 ( de la 430 miliarde euro în 2015 la doar 426,5 miliarde euro), situaţie la care ar trebui să fim atenţi.

România se află în mijlocul plutonului celor nouă țări pe care le-am denumit semnificative deoarece reprezintă mai mult de 0,5% din PIB-ul Uniunii.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Singura ţară pe care o mai putem devansa pe termen mediu este Cehia (de aceea, am putea să o luăm ca reper) iar, pe termen lung, Finlanda, a cărei evoluţie a fost ceva mai ştearsă în ultimii ani.

În fine, ar mai fi cele nouă țări rămase sub pragul de 0,5% din PIB-ul UE. Ele adunate înseamnă cam 90% din Austria, fiind mai puțin semnificative pentru rezultatele de ansamblu. Tot pentru referinţă, Bulgaria şi Croația, plus cele trei state baltice, de-abia ajung să reprezinte ceva mai mult decât economia României, atâta cât este ea.

Etichete: , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Lauda-te gura… Sa te lauzi ca ai „intrecut” niste tarisoare pe jumatate cat Romania sau chiar mai mici asta da „performanta”….

  2. Ar trebui corectat numele sitului, „curs de guvernare pedeserista”!!!

    Numai oficiosul Partidului poate debita aberatii precum „Economia României a urcat anul pe locul 15 la nivelul Uniunii Europene”!

    Oamenii normali la cap stiu ca dupa Pasti vine 1 Mai, si nicidecum 1 Aprilie …

    1. Amice…??!! Nici cifrele oficiale nu le crezi ??!! In loc sa te bucuri, scuipi pe cei care iti vor binele ??!! Ai auzit de fenomenul STOKHOLM ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Lauda-te gura… Sa te lauzi ca ai „intrecut” niste tarisoare pe jumatate cat Romania sau chiar mai mici asta da „performanta”….

  2. Ar trebui corectat numele sitului, „curs de guvernare pedeserista”!!!

    Numai oficiosul Partidului poate debita aberatii precum „Economia României a urcat anul pe locul 15 la nivelul Uniunii Europene”!

    Oamenii normali la cap stiu ca dupa Pasti vine 1 Mai, si nicidecum 1 Aprilie …

    1. Amice…??!! Nici cifrele oficiale nu le crezi ??!! In loc sa te bucuri, scuipi pe cei care iti vor binele ??!! Ai auzit de fenomenul STOKHOLM ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: