totalitatea proceselor de semnificare şi/sau comunicare pe care omul le utilizează în raporturile sale cu realitatea economică, respectiv procesele de codificare şi decodificare a teoriilor economice. S.e. permite o interpretare a lumii reale (constituită din fenomene, evenimente, procese, acte etc.) prin analogie cu semnul lingvistic. De exemplu, atunci când se consideră că un fenomen real are calitatea de semn, el poate avea fie o dimensiune semantică, fie una sintactică. Dimensiunile sale semnatice constau în semnificaţia care i se ataşează, cu alte cuvinte, se presupune că ele se substituie unui înţeles neevident pe care îl vehiculează. Dimensiunea sintactică constă în disponibilitatea fenomenului respectiv de a se asocia cu altele (v. Comunicare economică).