fbpx Modifică Setările

Chestiunea

De ce doar 34%: Situația absorbției fondurilor europene, după 6 ani și jumătate din exercițiul 2014-2020

Potrivit datelor oficiale, la 1 iunie 2020 (cele mai noi date disponibile pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene), rata generală de absorbție efectivă a Fondurilor europene… Mai mult

04.08.2020

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

Dezechilibrele energetice din 2019 sub spectrul reglementărilor arbitrare

de Adrian N Ionescu , 31.12.2019

 

Restricțiile impuse de OUG 114/2018 în sistemul energetic, prin noi taxe și preţuri plafonate, au transformat România într-un importator net de electricitate, în timp ce preţul gazelor pe bursa de mărfuri de la București a ajuns la recorduri istorice.

Plafonarea prețurilor de vânzare ale producătorilor pentru consumul casnic a dus la scumpirea energiei pe piața rămasă liberă pentru consumatorii industriali.

Deciziile OUG 114 au fost anunţate cu doar două zile înainte de aprobare, la sfârșitul anului trecut, și au fost adoptate în ciuda argumentelor contrare emise de operatorii din energie.

Ordonanţa a dat peste cap bugetele operatorilor din domeniu pentru 2019, conform cărora își planificaseră activitatea.

Prin OUG 114 / 2018, guvernul României a expus țara la încă o procedură de infrigement pentru nerespectarea directivelor europene și a fost nevoie de un calendar nou de re-liberalizare asumat de un nou guvern, în decembrie 2019, pentru a obșine clemența Comisiei Europene.

La un an după adoptarea OUG 114, în decembrie 2019, guvernul s-a văzut nevoit să promoveze și un proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea consumatorilor industriali de energie, prin intermediul certificatelor de emisii de CO2.

(Citiți și: „Schemă de ajutor de stat prin certificate de emisii de CO2 pentru consumatori industriali de energie”)

OUG 114 / 2018 a prevăzut revenirea la piaţa reglementată, deşi sectorul fusese complet liberalizat la 1 ianuarie 2018, dar şi plafonarea preţurilor pentru consumatorii casnici până în anul 2022. În privinţa gazelor, preţul de vânzare la producător a fost fixat la 68 de lei pe MWh, tot până în 2022, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali (iniţial).

Totodată, ordonanţa a introdus şi o contribuţie de 2% din cifra de afaceri pe care companiile trebuie să o plătească la bugetul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

De altfel, ANRE a contribuit decisiv la amploarfea dezechilibrelor prin reglementările în aplicarea OUG 114.

Pretextul invocat de guvern în decembrie 2018 a fost protejarea populaţiei, după cum declara chiar fostul premier Viorica Dăncilă, în şedinţa în care OUG 114 a fost aprobată. “Ne gândim la cetăţeni, ne gândim la faptul că consumatorii casnici nu trebuie să plătească mai mult la energie şi încercăm prin această ordonanţă să venim în sprijinul acestui aspect foarte important”, spunea Viorica Dăncilă.

Noii „băieţi deştepţi” din energie

Pentru aplicarea OUG 114, ANRE a elaborat o metodologie prin care a obligat producătorii de energie să livreze electricitate mai ieftină către furnizorii consumatorilor casnici (de ultimă instanţă), adică Enel, E.ON, CEZ şi Electrica.

Totuși, facturile populaţiei nu au scăzut.

Diferenţa a rămas în conturile furnizorilor, denumiţi “noii băieţi deştepţi din energie” chiar de de ministrul actual al Economiei și Enetrgiei, Virgil Popescu, într-un interviu acordat Agerpres la mijlocul lunii decembrie, după ce făcut-o directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea.

(Citiți și: „Marii beneficiari ai OUG 114 pe Energie fuzionează. Consiliul Concurenţei analizează tranzacțiaֲ”)

Hidroelectrica, producătoarea celei mai ieftine energii electrice, a fost nevoită să vândă la un preţ inferior celui de piață și este subiectul unor noi restricții și pe peioada re-liberalizării pieței.

Chiar dacă Hidroelectrica risca deja să piardă cel puțin un miliard de lei ca urmare a obligației de a vinde pe piața reglementată 65% din producția de electricitate, cu o marjă de profit plafonată de numai 5% (potrivit calculelor Fondului Proprietatea), prevederea este menținută în calendartul de re-liberalizare.

OUG 114 a prevăzut plafonarea preţului la 68 de lei pe MWh pentru cantitatea de gaze vândută de producători pentru consumatorii casnici și pentru producția de agent termic necesară acestora. Nici la gaze, factura populaţiei nu a scăzut.

În februarie, Niculae Havrileţ, consilier al ministrului Energiei la acea dată şi secretar de stat în prezent, a arătat că furnizori sunt marii câştigători ai OUG 114.

„Ordonanţa a fost solicitată de cei care câştigă din ea. Aşa cum avem un mix al energiei, aşa avem şi un mix al intereselor. (…) Câștigă cei care au piaţa reglementată asigurată şi venitul asigurat. Ei sunt marii câştigători şi pentru că îşi păstrează piaţa îngheţată şi îşi recuperează nişte costuri în cazul în care se reintroduce piaţa reglementată. Ei pot solicita recuperarea unor costuri de capital pe care le-au avut la privatizare. Au fost şi vocali când au cerut măsuri de recuperare a costurilor’, spunea Nicolae Havrileţ. În februarie.

Ulterior, fostul președinte al ANRE, a estimat în noiembrie 2019 că pierderile rezultater din aplicarea OUG 114 vor fi acoperite de consumatori.

(Citiți și: „Nicolae Havrileţ – Ministerul Economiei: Consumatorii vor plăti toate pierderile produse de OUG 114, „un elefant în magazinul cu porțelanuri”)

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 a provocat pierderi în lanţ în tot sectorul energetic, iar consumatorii finali vor fi cei care vor plăti toate aceste pierderi, spunea Niculae Havrileţ, în noiembrie,

Creșterea importurilor. Gazprom – câștigătoare

Pentru că energia electrică şi gazele ieftine au fost direcţionate către populaţie, pe piaţa liberă preţurile au crescut foarte mult. Astfel că a fost mai rentabil pentru operatorii din România să importe energie, iar România a devenit un importator net de electricitate.

(Citiți și: „ANRE: Importurile de electricitate au crescut cu 45%”)

La fel pe piaţa gazelor, preţul de producţie internă pe bursă ajunsese în luna august la 110 lei pe MWh, dublu faţă de cel de pe bursa Baumgarten din Austria (56 de lei pe MWh), de referinţă pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

Efectul direct a fost creşterea exponenţială a importurilor. În lunile de vară, din import a venit un volum de gaze de peste 300 de ori mai mare decât în anul precedent.

Astfel că un alt mare câştigător al OUG 114 a fost Gazprom, principalul furnizor de gaze din regiune, chiar dacă indirect.

(Citiți și: „Pentru cine OUG 114? 51% din importurile de gaze se fac printr-o firmă obscură, înființată ad-hoc, sufocată de datorii, cu doar 2 salariați”)

Importurile de gaze au crescut de câteva sute de ori în 2019, pentru acoperirea obligațiilor de înmagazinare la prețuri mai mici decât cele de pe piața rămasdă liberă în România. Fostul ministru al Energiei, Anton Anton, considera că este „un lucru bun”.

Când i s-a atras atenţia că acest lucru se întâmplă deoarece preţul gazelor româneşti a crescut foarte mult comparativ cu cel de import, ca urmare a OUG 114, Anton Anton a considerat potrivită ironia: “Toate sunt din cauza ordonanţei 114, sigur că da. Şi eu sunt mai gras”.

OUG 114 şi infringementul european

În martie, Executivul european a declanşat procedura de infringement, întrucât intervenţiile statului în piaţa de energie şi gaze erau contrare directivelor europene din sector. Procedura de infringement s-a derulat rapid, pentru că România avea deja o procedură similară în stadiul de suspendare, pentru interzicerea exporturilor de gaze, astfel că în iulie autorităţile române au primit avizul motivant, având ca termen 26 septembrie pentru abrogarea prevederilor din ordonanţă.

Ulterior, termenul a fost extins la 26 decembrie, moment în care România ar fi ajuns în faţa Curţii Europene de Justiţie.

Într-un final, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe modificarea OUG 114, astfel că preţul de producţie al gazelor va fi liberalizat din nou la 1 iulie 2020, iar preţul energiei, la 1 ianuarie 2021, cu acordul Comisiei Europene.

Mari pierderi strategice

După o lege offshore considerată neatractivă, OUG 114 a determinat ExxonMobil să renunțe la participaţia de 50% din perimetrul petrolifer Neptun Deep din Marea Neagră, unde explorările din anii trecuţi au revelat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaz.

Efectul poate fi pentru României pierderea șansei de a deveni un centru regional al pieței gazelor naturale, efect amplificat și de întârzierea finalizării lucărilor la sectorul românesc la gazoductului BRUA.

(Citiți și: „Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA”)

Fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, credea „sincer”, după şedinţa de guvern din 21 decembrie, când a fost adoptată OUG 114, că nu vor fi „astfel de retrageri de companii străine din România, pentru că România reprezintă, totuşi, un punct de atracţie în Europa. Ştiţi foarte bine, comparativ cu alte state europene, sunt multe argumente pentru care o companie străină poate decide să facă o investiţie în România”.

Realitatea a fost că România nu a mai fost un proiect atractiv față de altele, printre care cel din Cipru pentru Exxon.

La rândul său, un alt investitor care a tras obloanele, cel puţin temporar, este ArcelorMittal Hunedoara, de data aceasta un mare consumator de energie. Compania a anunţat că suspendă activitatea, ca urmare a preţurilor mari la energie din România, care le-au depăşit până şi pe cele din Germania.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.12.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Reuters: Cel puțin nouă state europene sprijină noi sancțiuni împotriva Belarusului

Razvan Diaconu

Cel puţin nouă state membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană au cerut instituirea de noi sancţiuni împotriva Belarusului în urma alegerilor prezidenţiale contestate de… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Poliția și Jandarmeria trebuie să intensifice lupta împotriva clanurilor interlope

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a afirmat, vineri, că Poliţia şi Jandarmeria trebuie să intensifice, ”fără menajamente”, lupta împotriva reţelelor infracţionale, a clanurilor interlope. “Domnule ministru Vela,… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Exportul net și-a mărit de patru ori aportul negativ la PIB/ Principalele riscuri și vulnerabilități

Vladimir Ionescu

Exportul net, un punct nevralgic al economiei românești, și-a mărit de patru ori aportul negativ la evoluția PIB-ului din primul trimestru, în condițiile în care… Mai mult

Stiri

Nu încă/ Guvernul Orban a decis prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile

Vladimir Ionescu

Guvernul a decis, vineri seara, prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile, a anunţat premierul Ludovic Orban, la începutul şedinţei executivului. Şeful DSU,… Mai mult

Stiri

Rusia și China folosesc criza Covid ca să spioneze mai ușor statul român. Anton Rog (SRI): În felul ăsta le dăm și mesaj că i-am găsit

Vladimir Ionescu

Anton Rog (foto), directorul Centrului CYBERINT din cadrul SRI, a dezvăluit vineri, la Interviurile Digi24.ro, că rușii și chinezii au profitat de pandemia de Covid… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a semnat primul acord pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid – 300 de ml. de doze de la AstraZeneca

Iulian Soare

Comisia Europeană a semnat vineri primul acord de achiziție a vaccinului antic-Covid. Este vorba de 300 de milioane de doze produse de compania farmaceutică AstraZeneca,… Mai mult

Stiri

Ambasadorul SUA: Am cerut Parlamentului să acţioneze pentru combaterea traficului de persoane. Răspunsul lui Marcel Ciolacu este dezamăgitor

Vladimir Ionescu

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman (foto), a declarat vineri că a solicitat Parlamentului României să înăsprească legislaţia împotriva traficului de persoane. Legile românești în… Mai mult