fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

de Adrian N Ionescu , 15.9.2019

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea caspică ar putea ajunge în Europa mai devreme pe alt traseu decât prin România.

Mai mult,  exploatarea celui mai mare zăcământ din Marea Neagră nu mai are un orizont previzibil, iar gazoductul TurkStream are din nou șanse să aducă livrările Gazprom din Turcia în Ungaria, care de asemenea își propune să aibă un hub pe gaze.

Finalizarea Fazei 1 a segmentului românesc a gazoductului paneuropean BRUA a fost amânată pentru sfârșitul anului 2020, în vreme ce au început deja testele de piață pentru gazoductul TAP, care ocolește România pe la sud.

(Citiți și: Gaze din Caspica pentru UE: Gazoductul TAP este gata în proporție de 90%, BRUA întârzie)

TAP are toate șansele să fie gata înaintea BRUA, care a ratat acest obiectiv pentru acest an în România, ca și pespectiva previzibilă de aprovizionare cu gazele din Marea Neagră.

 

Care este miza hubului

Nevoia de gaze a Europei (altele decât cele rusești) lasă loc pe piață și pentru BRUA, dar miza hubului este că acolo se fac prețurile.

Cu cât un nod de infrastructură este gata mai devreme cu atât este mai mare șansa ca acolo piața să stabilească prețurile relevante pentru o regiune.

Un hub energetic este caracterizat de un volum relevant al tranzacțiilor, susținut de infrastructura de transport și de mecanisme de piață de formare a prețurilor, fie prin contracte bursiere, fie prin contracte bilaterale.

(Citiți și: ”Războiul civil energetic din Europa – jurnal de front. Mize, arme, strategii”)

La nivelul hubului se strâng toate informațiile necesare astfel încât contractele să fie făcute la cel mai bun preț de piață la un moment dat.

România este mare producătoare de gaze naturale, dar prețul lor pe segmentul de piață rămas liber în România după OUG 114 / 2018 are care reper cel stabilit la hubul din Baumgarten (Austria), unde ar trebui să ajungă BRUA.

Realitatea vs. potențialul nefructificat

Perspectiva ca în România să existe un hub pentru gazele naturale este mai degrabă compromisă, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.ro. Optimismul care mai supraviețuiește printre aceștia se bizuie pe speranța unor progrese rapide de reglementare și de managament al proiectului.

Doar ca să poată aspira la statutul de hub, România ar trebui să găzduiască un volum de tranzacţiilor cu gaze de 5 (cinci) ori mai mare decât consumul propriu – spun standardele jucătorilor pe piaţa gazelor. Or, nu suntem la acest nivel şi nici nu mai este previzibil să ajungem la el în timp util”, spune expertul în energie Răzvan Nicolescu.

Pe de altă parte, „există resurse care ar putea fi fructificate și aș vrea să cred că șansa nu este pierdută”, spune la rândul său Septimiu Stoica, președintele AGA Bursa Română de Mărfuri, care administrează cea mai mare piață de gaze din România.

„Ar trebui ca meseriașii incontestabili din domeniu să fie „la butoane” și activitatea lor să fie sprijinită, să se finalizeze BRUA, să înceapă exploatările din Marea Neagră, iar pentru asta să avem o legislație stimulatoare”, adaugă Septimiu Stoica.

Argumentele regionale ale contextului geopolitic încă sunt favorabile și nu ar trebui ratate, mai susține expertul citat.

Contribuțiile la eșec

În schimb, la eşecul proiectului de hub pe gaze „contribuie întârzierile proiectelor de infrastructură, începând cu BRUA – Faza 1 şi continuând cu celelalte interconectări, cu Ucraina şi cu Republica Moldova”, spune Răzvan Nicolescu.

Ca urmare, proiectele precum TAP – TANAP (care aduc gazele din Caspica în Italia prin Grecia şi Bulgaria) „vor absorbi şi volumul de gaze care ar fi trecut prin România şi ar fi făcut posibile tranzacţiile mari în măsură să ne îndreptăţească aspiraţia de a deveni hub regional”, explică Răzvan Nicolescu.

Situaţia era critică şi fără OUG 114 / 2018, care ar fi pecetluit compromiterea șanselor, după o lege offshore care a impus restricții încă asimilabile de investitorii fără de care nu este fezabil proiectul României de a deveni hub regional – potrivit expertului citat.

„Chiar şi cu legea offshore, care a ridicat costurile investiţiei în exploatarea rezervelor din Marea Neagră, acestea erau încă previzibile. Acum marii investitori şi-au reorientat priorităţile”, aminteşte Răzvan Nicolescu.

(Citiți și: Exxon anunță că a descoperit în apele teritoriale cipriote un zăcământ de gaze naturale. Ar fi mai bogat decât cel concesionat în Marea Neagră)

„Aveam niște șanse care depindeau de noi, iar statul ar fi încasat direct și indirect 40 – 50 de miliarde de euro până în 2040, dacă proiectul Neptun Deep ar fi fost finalizat”, estimează expertul citat.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.9.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban, despre impozitul minim global: Toxic pentru economia Ungariei

Iulian Soare

Impozitele mai ridicate ar fi “toxice” pentru economia Ungariei orientată spre export, a afirmat vineri premierul Viktor Orban, comentând iniţiativa internaţională vizând un impozit minim… Mai mult

Europa

România și Bulgaria au primit acces la consultarea sistemul european de informații privind vizele

Iulian Soare

Comisia Europeană a decis vineri că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire în Sistemul de informații privind vizele,… Mai mult

Europa

AstraZeneca, obligată de instanță să livreze către UE dozele de vaccin anti-Covid asumate prin contract

Iulian Soare

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri că AstraZeneca este obligată să livreze 50 milioane de doze ale vaccinului său anti-Covid către cele… Mai mult

Stiri

Bogdan Chiriţoiu a primit al treilea mandat de preşedinte la Consiliului Concurenţei

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenței, anunță Administrația Prezidențială. Este al treilea… Mai mult

Stiri

Noi titluri de stat pentru populație din seria exclusivistă Fidelis

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) lansează două noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, din seria exclusivistă Fidelis, cu subscrieri minime de 5.000 de lei, respectiv… Mai mult

Stiri

VIDEO Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți

Redacţia

 Lipsa competențelor digitale în administrația centrală și a funcționarilor pregătiți poate comprimite e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți,… Mai mult

Stiri

AHK România are un nou președinte – Andreas Lier, CEO BASF România

Vladimir Ionescu

Andreas Lier (foto), CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România în fruntea Camerei de Comerț germano-române, cea mai mare… Mai mult