Execuția bugetară: România și-a ”consumat” o treime din deficitul asumat pe tot anul 2024 în numai 2 luni. Explozie a deficitului la pensii

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 29 mld. lei, respectiv 1,67% din PIB față de deficitul de 17,04 mld lei, respectiv 1,07% din PIB aferent primelor două luni ale anului 2023. De menționat că deficitul total asumat de guvern prin Legea Bugetului este de 5% din PIB pentru tot anul 2024.

Mare parte din deficitul de acest an provine din explozia deficitului bugetului asigurărilor sociale, cauzat în principal de punctului de pensie cu 13,8% de la 1 ianuarie.

Astfel, de la 0,66 mld lei, deficit la pensii în primele 2 luni din 2023, s-a ajuns la un deficit de peste 5 mld lei la finele lunii februarie 2024.

Scădere substanțiale se consemnează și la bugetul Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) care înregistrează un excedent de +2,4 miliarde lei, sub jumătate din sumele încasate în primele două luni din anul trecut +5,2 mld. lei.

Veniturile Bugetului General Consolidat:

Veniturile totale au însumat 86,67 mld lei în primele două luni ale anului 2024, în creștere cu 17,2% (an/an). Dinamica acestora a fost susținută cu precădere de evoluția încasărilor din contribuții de asigurări, TVA, fonduri europene, impozit pe salarii și accize. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 7,74 mld lei, înregistrând o creștere de 8,1% (an/an).

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut în primele 2 luni din 2024 la 86,7 miliarde lei (+17,2%) față de aceași perioadă a anului trecut.

Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 23,6%, peste evoluția fondului de salarii din economie (18%):

acest fapt se explică prin modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară.

Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (56,2%) și aferente declarației unice (30,6%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende  au consemnat o contracție de 45%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creșterea semnificativă a dividendelor din ian. 2023 distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 30,23 mld lei, în creștere cu 25,4% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie.

Încasările nete din TVA au crescut cu 16,5% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 6.5% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (4,43 mld. lei în ian-febr 2024, comparativ cu 4,16 mld lei în ian-febr 2023).

Veniturile din accize au însumat 6,26 mld lei, consemnând o creștere de 17,6% (an/an), susținută de evoluția încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+28,1% an/an). Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele energetice a revenit în teritoriul pozitiv în februarie (+3,0% în primele două luni 2024 an/an), pe fondul majorării accizei la combustibili, concomitent cu o ușoară redresare a dinamicii anuale a consumului de carburanți.

Cheltuielile Bugetului General Consolidat

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 115,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 27,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele 2 luni din anul 2024 au înregistrat o creștere cu 1,0 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 5,7% din PIB la 6,7% din PIB. 

Cheltuielile de personal au însumat 24,19 mld lei, în creștere cu 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă o creștere de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 14,39 mld lei, în creștere cu 25,5% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent. Aceste cheltuieli provin, cel mai probabil, din mutarea unor cheltuieli de la finele anului 2023 când acestea au fost blocate pentru a nu fi comprimis deficitul pe anul trecut.

O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. 

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 6,66 mld lei, cu 0,61 mld lei mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 38,74 mld lei în creștere cu 11,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele două luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,42 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,61 mld lei:
în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (878,79 mil lei) care reprezintă 33,66% din total subvenții.

Alte cheltuieli  au fost de 1,97 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,09 mld lei, cu 43,89% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Investițiile – dublare față de primele 2 luni din 2023, dar pe fonduri naționale: scăderea a banilor europeni

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 17,1 mld lei, fiind de peste două ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 8,07 mld lei.

***

(Citiți și: ”Lupta cu deficitul: Cheltuielile de miliarde blocate în toamnă năvălesc în 2024 – Ministerele cer creșterea limitei de credite bugetare pentru a achita facturile presante”)

(Citiți și: ”Comisia Europeană – evaluare a echilibrelor României: Proiecțiile arată deteriorarea poziției nete de investiții în 4 scenarii”)

***