fbpx

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Chestiunea

Cum s-ar putea implica economic România în Moldova pro-europeană care urmează: Radiografia economiei de peste Prut

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică pun Republica Moldova pe o direcție de dezvoltare pro-europeană – configurată de situația, istorică, în care șeful statului, parlamentul și… Mai mult

13.07.2021

La obiect

Scădere îngrijorătoare a producției industriale

România a consemnat în luna mai 2021 o scădere de 6% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, acest rezultat a… Mai mult

13.07.2021

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

de Mariana Bechir , 14.7.2021

clasa elevi profesoaraRaportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care își asumă implementarea proiectului și obiectivele acestuia, pe un calendar foarte strâns.

Raportul prezintă viziunea prezidențială asupra sistemului de învățământ românesc în perspectiva anului 2030 și conține propuneri de măsuri pentru atingerea acestora.

Structura școlară va rămâne aceeași, dar apar noutăți referitoare la admiterea la liceu și la cele trei rute ale învățământului secundar superior – ruta teoretică, cea vocațională și cea profesională.

Proiectul nu are forma clasică a unor documente foarte concrete de politici publice, cu impact pe fiecare măsură și distribuirea responsabilităților pe instituțiile implicate, ci doar propuneri și ținte.

Structura școlară

Educația timpurie

În 2030, România are, își imaginează autorii Raportului, un sistem de educație preșcolară și antepreșcolară dezvoltat și adaptat diversității populației, cu o rată de cuprindere a colectivităților de la naștere la 6 ani, care variază între 30% pentru educația antepreșcolară și 95% pentru învățământul preșcolar.

Ambițiosul obiectiv presupune un număr masiv de cadre didactice, întrucât în momentul de față  există un număr insuficient de personal didactic angajat în creșe. De la momentul introducerii specializării educatorpuericultor, în liceele pedagogice, au absolvit numai 250 educatori puericultori, din care doar 15% sunt angajați în creșe.

“Scopul central al sistemului este educarea și sprijinirea dezvoltării personale și profesionale a unor copii fericiți, autonomi și sănătoși, pregătiți pentru societatea secolului al XXI-lea”, precizează documentul.

Învățământul primar și gimnazial

Învățământul primar și gimnazial urmăresc formarea de elevi alfabetizați funcțional, care gândesc critic și autonom, au noțiuni de bază de cultură generală, sunt toleranți, au trecut printr-un proces adecvat de consiliere și de dezvoltare personală și profesională, sunt capabili să ia decizii, și-au definit un set de țeluri și știu/pot să și le urmărească, precizează documentul.

  • Învățământul primar este o formă de educație teoretică, cu trimitere la elemente din practică, desfășurată sub îndrumarea unui învățător, pentru fiecare clasă, și cu profesori pentru anumite discipline.
  • Are o durată de cinci ani și începe, de regulă, la vârsta de 6 ani.
  • Evaluarea se face pe bază de calificative cu ajutorul cărora, în fiecare an, se evaluează dezvoltarea elevului, cu informarea părinților cu privire la progresele făcute de elev.
  • Evaluările din clasele a II-a și a IV-a au rol de diagnostic sau/și de orientare și de optimizare a traseului educațional al elevilor, de creștere a caracterului obiectiv al evaluării și preorientare școlară către un anumit tip de liceu/școală profesională.

Ce trebuie să știe să facă un elev la sfârșitul ciclului primar:

  • este capabil să desfășoare activități concrete, observă, recunoaște, explorează și verbalizează procese naturale și sociale simple, sentimente, emoții.
  • este alfabetizat lingvistic, matematic, științific și digital, manifestă un interes pentru lectură, învățare prin diverse moduri practice, cultură, știință și activități fizice
  • rezolvă probleme simple și utilizează achiziții din diverse domenii, inclusiv matematică și științe, precum și instrumente digitale, pentru rezolvarea unei sarcini
  • exprimă cu claritate puncte de vedere personale, aplică norme, valori și modele de comportament, are atitudini în acord cu acestea, relaționează adecvat și onest cu cei din jur, își asumă roluri  în grup
  • aplică rutina zilnică de învățare, inclusiv folosind instrumente digitale în contextul învățării, formulează intuitiv obiective personale de învățare, manifestă disponibilitate pentru efort și interes față de nou

Învățământul secundar inferior sau gimnazial:

  • Este tot o formă de educație teoretică și include patru ani de studiu (clasele V-VIII).
  • Materiile sunt predate de profesori de specialitate, o parte a curriculumului având caracter interdisciplinar, iar o componentă semnificativă din Curriculumului la Decizia Școlii (CDȘ) rămâne la alegerea elevului.
  • Evaluarea se realizează prin notarea clasică.

Ce trebuie să știe un elev la sfârșitul gimnaziului: 

  • să lucreze individual și în echipă pentru a atinge un obiectiv dat
  • să ia deciziile potrivite pentru sănătatea lor, inclusiv cu privire la alimentație
  • să înțeleagă modul în care funcționează comunitatea locală, națională și europeană și principiile guvernanței
  • să citească și să înțeleagă texte relativ complexe, fără probleme majore
  • să socotească şi să rezolve probleme de matematică
  • să rezolve probleme cu care se confruntă la școală, în familie, în timpul liber (ex. protejarea mediului)
  • să utilizeze cunoștințele științifice acumulate, pentru a înțelege aspecte ale vieții (ex. fenomene meteorologice, pandemii etc.)
  • să ia decizii cu privire la propriul parcurs de învățare
  • să identifice legăturile dintre curriculumul școlar și viața reală și să transfere cunoștințele și competențele deprinse în/la școală în viața de zi cu zi
  • să utilizeze instrumente digitale și tehnologia informației în viața cotidiană și în procesele educaționale, la un nivel adecvat vârstei
  • să dobândească cunoștințe de securitate cibernetică adaptate vârstei
  • să exceleze în domeniile în care are abilități sau talente deosebite/spre care simt o atracție
  • să își stabilească obiective de activitate fizică și să le îndeplinească
  • să fie curios în legătură cu aspecte culturale și să manifeste preocupare pentru artă.

Două căi de admitere la liceu

Teste psihometrice pentru recomandarea orientativă referitoare la alegerea liceului:

Decizia privind tranziția de la gimnaziu către învățământul secundar superior se realizează după o discuție individuală a consilierului școlar cu elevul și cu părinții acestuia. Recomandarea este orientativă și se bazează pe un test psihometric.

Concurs pentru liceele cu cerere mare care decid să-și selecteze astfel elevii:

  • Elevii care doresc înscrierea la liceele care organizează examen de admitere o pot face la o singură instituție.
  • Ulterior, în funcție de rezultate, pot opta pentru ocuparea locului unde au fost admiși sau pentru participarea la Evaluarea Națională și repartizarea computerizată ulterioară.
  • Cei care au dat admitere la liceu și au obținut o ofertă de studii își pot ocupa locul confirmat și pot opta pentru a nu participa la Evaluarea Națională.

Admiterea fără concurs:

  • La Evaluarea Națională au dreptul de a participa toți absolvenții clasei a VIII-a.
  • Cei care nu au dat admitere la un liceu vor fi repartizați, în ordinea mediilor de la Evaluare și în funcție de opțiunile exprimate.

Sistemul de învățământ secundar superior

România Educată propune reconfigurarea traseelor educaționale, astfel încât transferul de la o filieră la alta să fie facil și bazat pe principiul recunoașterii competențelor acumulate, iar accesul spre o formă superioară de educație și formare să fie posibil, indiferent de traseul și de filiera urmate.

Cele trei rute, tipuri de licee:

  • teoretic
  • vocațional (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic sau pedagogic)
  • profesional (încurajând liceele în sistem dual, în funcție de posibilitățile locale).

Transferurile de la o rută de liceu la alta, posibile doar în limita locurilor disponibile

Liceul:

  • are o durată de 4 ani (clasele IX-XII)
  • presupune existența unui trunchi comun – ce va constitui fundamentul examenului de bacalaureat
  • include multiple specializări, derulate în contexte de învățare diverse
  • elevii rutei profesionale pot obține, la finalul clasei a XI-a, nivelul 3 de calificare
  • elevii rutelor teoretică și vocațională pot obține acest nivel la finalul clasei a XII-a
  • Transferul între cele trei rute se poate face în baza unor testări comprehensive, în limita locurilor disponibile, și pot permite, inclusiv, schimbarea anului de studiu. Nu se permite suplimentarea numărului de locuri dintr-o clasă, față de normele legale în vigoare.
  • Pe ruta teoretică pot fi organizate examene de admitere.
  • În egală măsură, unitățile de învățământ vocațional și profesional pot organiza, dacă doresc, examen de admitere, la intrarea în ciclul secundar superior, care să includă și probe adaptate specificității rutei.

Învățământul profesional:

  • Educația profesională de calitate aduce plusvaloare economică și coeziune socială, reprezentând un obiectiv prioritar pentru România.
  • Educația profesională este preponderent duală, centrată pe nevoile elevilor și în acord cu evoluțiile pieței muncii.

Propunerile și obiectivele privind învățământul profesional:

  • Reconfigurarea sistemului de învățământ profesional pe un traseu integrat, de la învățământ secundar superior la învățământ universitar, care să beneficieze de un nivel de calitate al actului educațional și al dotărilor comparabil cu cel din învățământul teoretic sau vocațional
  • Asigurarea unui sistem de guvernanță sustenabil și autonom în învățământul profesional, cu un regim participativ de luare a deciziei (unde sunt incluși şi părinții, elevii și reprezentanții angajatorilor)
  • Dezvoltarea unei culturi a parteneriatului între mediul economic și liceele profesionale
  • Dezvoltarea unui sistem național de tracking al absolvenților, bazat pe interconectarea bazelor de date existente, care să faciliteze identificarea programelor de
    formare cu cerere ridicată pe piața muncii
  • Cartografierea nevoilor locale, regionale și naționale ale pieței muncii și pregătirea unor prognoze pe termen mediu și lung cu privire la direcțiile principale din economie
  • Revizuirea calificărilor din perspectiva relevanţei pentru piaţa muncii, preponderent pentru economia verde (ecologică) şi sectoarele prioritare
  • Includerea de programe de educaţie antreprenorială specifice domeniului de formare.

(Citiți și: “Ce înțelege (și finanțează) PNRR prin ”România educată””)

Învățământul superior

Viziunea pentru anul 2030:

  • Se garantează că învățământul terțiar românesc va deveni atractiv pentru comunitățile academice din lume, determinând intensificarea mobilităților și a colaborărilor internaționale.
  • Toate acestea vor avea rezultate vizibile în cercetare, dezvoltare și inovare, în rezolvarea problemelor sociale cu care România se confruntă și în creșterea economică a țării.
  • Sistemul de învățământ românesc include o serie de poli de excelență, susținuți pentru a crește legătura cu cercetarea fundamentală și aplicativă, dar și pentru a putea fi competitivi la nivel internațional.

Obiective și măsuri:

  • Intensificarea eforturilor de creștere a accesului la învățământ terțiar a grupurilor momentan subreprezentate (ex. persoane cu dizabilități, absolvenți de liceu din mediu rural, tineri de etnie romă etc.).
  • Dezvoltarea unui sector de învățământ superior de tip dual pentru nivelurile de calificare 6-8 (programe de licență, masterat și doctorat profesionale)
  • Creșterea numărului de cursuri opționale în oferta programelor de studii (minimum 30% din totalitatea cursurilor)
  • Motivarea universităților să dezvolte programe de studii de tip joint-degrees sau interdisciplinare – ex. artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences, corelate cu piața muncii.
  • Sprijinirea universităților pentru flexibilizarea și diversificarea ofertei de cursuri de formare pe tot parcursul vieții, pentru a sprijini atingerea țintei naționale de participare a adulților la astfel de sesiuni de formare (minimum 10%).
  • Creșterea numărului de mobilități internaționale – introducerea obligativității parcurgerii unei mobilități pe perioada studiilor doctorale, precum și sprijinirea oferirii de oportunități de mobilitate pentru cel puțin o parte dintre studenții de la ciclul de licență și masterat, în orice format (fizic, virtual sau mixt).
  • Susținerea formării polilor de excelență – consorții universitare care să includă mai multe universități, institute de cercetare (INCD-uri) și institute de cercetare ale Academiei Române.
  • Creșterea capacității de colectare și analiză de date relevante – atât la nivel instituțional, cât și la nivelul sistemului educațional – care să susțină procesul decizional.

Crește ponderea Curriculumului la Decizia Școlii

Se va trece de la un curriculum centrat pe conținuturi la un curriculum centrat pe competențe, precizează documentul.

Marea noutate este accentul pus pe flexibilitatea curriculară, care, menționează raportul, trebuie să permită fiecărui elev să poată studia și aprofunda ariile și disciplinele față de care manifestă apetență și potențial.

Va crește ponderea Curriculumului la Decizia Școlii (CDȘ) în planurile-cadru de învățământ și va fi dezvoltat, astfel încât decizia elevului să fie luată în seamă, în consonanță cu atributele a ceea ce am putea denumi curriculum la decizia elevului, din oferta școlii.

Câte ore de CDȘ ar trebui să existe, conform autorilor Raportului România Educată:

  • 4 ore pentru clasele pregătitoare – a IV-a
  • 5 ore pentru clasele de gimnaziu
  • 6 ore pentru cls. a IX-a și a X-a
  • 9 ore pentru cls. a XI-a și a XII-a.

Promovarea educației STEM

Conceptul STEM se referă la educația bazată pe Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (în română, ȘTIM) și include, suplimentar, zona Artelor (fiind utilizate,
cu precădere, în procesul educațional: designul, inovația, gândirea creativă și activitățile aplicate).

Măsuri și obiective propuse:

  • Sporirea prestigiului / construirea unui brand al educației STEAM în România, promovat și asumat la nivelul societății.
  • Introducerea unui procent semnificativ de activități legate de STEAM în programele de învățământ preșcolar.
  • Jumătate din orele prevăzute în planul cadru pentru materiile aferente STEAM au o puternică latură practică, cu experimente sau simulări ale unor situații din viața cotidiană, vizând probleme de actualitate, reale, fiind derulate în natură sau în laboratoare, inclusiv prin experimente „digitale”.
  • Adaptarea programelor disciplinelor TIC la utilizarea dispozitivelor mobile și Internet of Things, pe lângă utilizarea calculatoarelor de tip desktop / laptop. Includerea unor secțiuni dedicate siguranței pe internet și eticii în contextul digitalizării și AI.
  • Activitățile aferente domeniului STEAM reprezintă minimum 40% din lista activităților orelor de Științe, Matematica și Tehnologie și se regăsesc în activitățile din timpul săptămânii „Școala Altfel”.
  • Asigurarea existenței laboratoarelor de STEAM în fiecare unitate de învățământ

(Citiți și: “Alfabetizarea digitală a 90% din populație până în 2027 – obiectiv al Strategiei de Digitalizare a Educaţiei în România”)

Portofoliu integrat digital – va conține toate evaluările elevului

Este necesară pregătirea cadrelor didactice în vederea utilizării eficiente a standardelor și a descriptorilor de performanță, menționează documentul.

Acesta prevede o serie de măsuri, în afară de calificarea evaluatorilor, pentru creșterea corectitudinii evaluărilor, precum și digitalizarea acestora:

  • Dotarea școlilor cu echipamentele necesare pentru digitalizarea evaluărilor
  • Pregătirea cadrelor didactice pentru a utiliza metode electronice de evaluare
  • Pregătirea infrastructurii necesare pentru crearea unui portofoliu educațional integrat digital, care să reunească toate evaluările la care a participat elevul, alături de rapoarte de consiliere, activități și performanțe școlare și extrașcolare și alte informații relevante
  • Asigurarea unui ciclu coerent de colectare, de interpretare și de utilizare a rezultatelor evaluărilor elevilor și a studenților listate în portofoliul educațional, în
    vederea revizuirii curriculumului și a proiectării de activități recuperatorii și remediale sau de prevenție a abandonului școlar din motive de nereușită școlară
  • Utilizarea portofoliului educațional în procesul de orientare în carieră a elevilor și a studenților.

(Citiți și: “Corectarea de la examenele naționale se digitalizează – lucrările vor fi evaluate online, nota va fi generată automat”)

Dezideratele proiectului

  • Educație de calitate pentru toți. Fiecare elev și student contează (indiferent de vârstă, de mediul socio-economic, de nevoile speciale, de religie, de etnie etc.), iar formarea fiecăruia este esențială pentru viitorul României (…) Sunt reduse la minimum pierderile din sistem (abandon școlar, părăsire timpurie a școlii, absenteism).
  • Educație individualizată – diversitate. Educația va fi individualizată, centrată pe nevoile și pe aspirațiile celui care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare.
  • Autonomie și gândire critică. Întreg procesul de educație trebuie să încurajeze reflecția și învățarea ca valori practicate de-a lungul întregii vieți, atât de către elevi/studenți, cât și de către profesori.
  • Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogic. Este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice, în care cadrele didactice cu performanțe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carențe în activitate sunt ajutate și trec printr-o etapă intermediară, pentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este cazul, soluții individuale, onorabile, de reorientare profesională sau de ieșire din sistem.
  • Pentru educație, se alocă resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficient. Sistemul de finanțare cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algoritmul de finanțare folosit, garantează alocarea de resurse suficiente, pentru a acoperi nevoile fiecărei comunități școlare. De asemenea, există un
    grad suficient de autonomie instituțională în gestionarea resurselor, în funcție de nevoile beneficiarilor și de tipul comunității deservite, dar bazat pe standarde minime de calitate și pe garantarea unor trasee educaționale personalizate și flexibile.
  • Școli sigure și sănătoase. Se vor aloca, prioritar, fonduri pentru infrastructura educațională, conform standardelor naționale de igienă, siguranță la incendiu, reducere a riscului seismic etc.
  • Sistemul de educație românesc este atractiv și valorifică oportunitățile de colaborare internațională. Se creează fluxuri de mobilitate echilibrate, atât din perspectiva celor care studiază în afara granițelor (outgoing), cât și pentru reprezentanții comunităților academice și școlare proveniți din alte țări (incoming).
  • Managementul educațional este unul profesionist și bazat pe responsabilitate. Funcționarea performantă a unui sistem modern de învățământ este susținută printr-un management profesionalizat, capabil să implementeze, să monitorizeze și să ofere feedback politicilor publice din educație în toate unitățile de învățământ.
  • Colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient. Vor fi, de asemenea, identificate măsuri specifice de sprijin pentru școlile dezavantajate, astfel încât să fie reduse decalajele dintre școli, pentru ca toți copiii să aibă acces la un învățământ de calitate.

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.7.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Tombole și loterii pentru vaccinați, interdicții în spaţii publice neesenţiale pentru nevaccinați – măsuri prezentate coaliției pentru accelerarea vaccinării

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat marţi că a propus în şedinţa coaliţiei de guvernare adoptarea unui set de măsuri de accelerare a campaniei de… Mai mult

Europa

Asigurătorii germani se așteaptă la cereri de despăgubiri de 5,5 miliarde euro după inundații

Iulian Soare

Asociația asigurătorilor din Germania (GDV) a anunțat marți că industria estimează să primească cereri de despăgubiri de până la 5,5 miliarde euro în urma inundațiilor… Mai mult

Stiri

Consiliul local Sectorul 1 a mandatat-o pe Clotilde Armand să înceapă procedura de reziliere a contractului cu Romprest

Vladimir Ionescu

Consiliul Local al Sectorului 1 a mandat-o marți pe Clotilde Armand, cu 17 voturi pentru și nouă abțineri, să ceară în instanță rezilierea contractului pe… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Guvernul simplifică regulile achizițiilor publice ca să crească viteza procedurilor – proiect de OG

Adrian N Ionescu

În procesul de achiziții publice, o serie de documente vor fi eliminate, anumite termene vor fi scurtate, anumite obligații vor fi simplificate și vor fi… Mai mult

Stiri

Administrarea unei a treia doze de vaccin anti-Covid ar putea începe în septembrie – Valeriu Gheorghiță

Vladimir Ionescu

Personalul medical și persoanele vulnerabile ar putea fi vaccinate cu a treia doză împotriva Covid-19 începând din luna septembrie, în contextul creșterii numărului infectărilor cu… Mai mult

Stiri

Comandament pentru Situaţii de Urgenţă la Transporturi – posibile restricții de circulație din cauza caniculei

Vladimir Ionescu

La Ministerul Transporturilor a fost convocat, marţi, Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cauza caniculei. Autorităţile anunţă că, în fncţie de situaţia din teren, ar… Mai mult

Stiri

BNR va asista Republica Moldova în reformarea sistemului financiar și aderarea la „Single Euro Payments Area”

Adrian N Ionescu

Banca Națională a României (BNR) va conduce un consorțiu de bănci centrale, care va acorda Republicii Moldova asistență privind consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării… Mai mult