duminică

27 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 aprilie, 2022

Cel puțin patru elemente vor modifica fundamental Bugetul pe anul 2022, elemente cu impact masiv atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri.

Pe cheltuieli: doar două dintre măsurile cu impact bugetar anunțate în primele trei luni din 2022 – diferite de cele prevăzute în Legea bugetului pe 2022 – înseamnă un plus de 1,5% din PIB la deficit, în condițiile în care o serie de alte evenimente imprevizibile, cum ar fi războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, criza refugiaților, inflația sau evoluția încrederii investitorilor, riscă să deraieze și mai mult finanțele publice în acest an.

Cât despre partea de venituri – problema vine din redesenarea prognozelor de creștere economică, de la 4,3%, undeva la circa 3-3,2%.


Bugetul pe 2022 era, totodată, primul în care România ar fi trebuit să-și concentreze atenția pe consolidare, în vederea atingerea obiectivelor din PNRR, respectiv reducerea treptată a deficitului către ținta de 3% din PIB până în 2024.

În acest context, specialiștii speră doar ca execuția bugetară din acest an să nu fie sub cea de anul trecut.

”Eu cred că va fi o realizare notabilă dacă nu vom depăși deficitul de anul trecut (de 6,7% din PIB, ținta pentru acest an era de 5,8% din PIB, n.r.). Vom aveam și o încetinire inevitabilă a creșterii economice. Ar fi bine și 3% din PIB să avem”, a declarat Daniel Dăianu (foto), președintele Consiliului Fiscal, pentru CursdeGuvernare.

Sursă: Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

Cele trei mari cheltuieli – neprinse în Bugetul inițial – care vor răsturna socotelile


Prima cheltuială majoră cu mare impact pe deficit este creșterea cheltuielilor de Apărare – în contextul izbucnirii războiului – la 2,5% din PIB, de la 2% din PIB cât fusese prins în bugetul aprobat pe anul în curs: înseamnă o creșterea de 6,57 de miliarde de lei a cheltuielilor publice.

A doua mare clehtuială neprevăzută e reprezentată de măsurile de compensare anunțate de executiv după 1 aprilie, respectiv plafonarea tarifelor la energie, atât la electricitate cât și la gaze naturale, plafoane aplicate până la sfârșitul anului: impactul bugetar va fi de 14,5 miliarde de lei, potrivit datelor furnizate de premierul Nicolae Ciucă.

Impactul ar putea fi semnificativ mai mare, având în vedere că unele măsuri de sprijin nu au fost încă bătute în cuie, dar și pentru că estimarea acestuia este dificil de realizat.

”Față de bugetul inițial au apărut între timp câteva lucruri noi”, avertizează și Ionuț Dumitru (foto), economist-șef Raiffeisen Bank, precizând că acestea au dus la revizuirea prognozei de deficit bugetar la 7% pe ESA, respectiv 6,5% pe cash.

În spațiul public există numeroase discuții privind oportunitatea implementării a varii măsuri în contextul provocărilor cu care se confruntă România, Ionuț Dumitru menționând și vouchere pentru familiile sărace, un sprijin cu impact bugetar de 700 de milioane de euro în situația în care se optează pe varianta propusă de PSD (propunerea PNL ar avea un impact mai mare).

”Trebuie să se renunțe – în afară de de intervenții punctuale, în situații foarte grele, de pildă să ajuți fermierii să aibă acces la carburanți la un preț rezonabil – aceasta este o intervenție punctuală pentru agricultură, nu pentru toți transportatori, dar în general să se termine cu reducerile de taxe și impozite pentru că nenorocim bugetul. Voucher-ele trebuie să fie foarte țintite și la un nivel rezonabil.”

Daniel Dăianu

Și măsurile de sprijin a refugiaților din Ucraina vor pune presiune suplimentară pe bugetul public, însă acestea ar putea fi decontate de Bruxelles. Impactul lor este greu de calculat având în vedere că ajutoarele sunt acordate din varii bugete, inclusiv ale autorităților publice locale.

Al 4-lea element care schimbă Bugetul: ”adio” creștere economică de 4,3%

În mod obișnuit, cu cât creșterea economică este mai robustă, cu atât un stat se poate aștepta la venituri bugetare mai mari. Încasările publice cresc practic direct proporțional cu economia.

Războiul și impactul pe care acesta îl va avea asupra inflației, dar mai ales asupra lanțurilor globale de aprovizionare, vor afecta activitatea economică din Europa și implicit, din România. Companiile, în special cele din industrie, se vor confrunta și cu provocările ce rezultă din creșterea prețurilor energiei.

Impactul exact asupra creșterii economice în general și asupra bugetului în particular este foarte dificil de estimat. Cert este că majoritatea economiștilor și-au ajustat în jos prognozele de creștere pentru acest an. Acestea variază acum între 2,5% și 3,5% din PIB.

Inflația, între plus și minus

Creșterea accelerată a inflației din acest an va afecta puterea de cumpărare a populației, ceea ce s-ar putea traduce printr-o reducere a consumului, cu impact asupra unor capitole bugetare precum încasările din TVA și accize, spre exemplu.

Inflația poate avea însă și un efect pozitiv asupra bugetului.

”Inflația mai mare, în special în 2022 – în cazul deflatorului PIB și al inflației medii –, constituie, din perspectiva bugetului public, o sursă a creșterii peste așteptări a bazelor de impozitare și, deci, a veniturilor – reprezentând o sursă potențială de consolidare structurală a bugetului.”

Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2022

Cu toate acestea, instituția atrage atenția că inflația ridicată – determinată în special de șocuri de ofertă – duce, în timp, la frânarea activității economice reale, ceea ce tinde să dezechilibreze mai mult poziția fiscală, cu atât mai mult cu cât această „taxă prin inflație” ar putea necesita sporiri de cheltuieli care să compenseze, măcar parțial, aceste evoluții.

”Deflatorul ajută execuția bugetului pentru că ai o inflație mai mare, dar presiunile sunt foarte mari”, a avertizat Daniel Dăianu.

Cum finanțăm diferența: creștere cu 72,5% în primele două luni a costurilor de finanțare

În primele două luni din 2022, statul a plătit dobânzi în valoare de 4,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,3% din PIB, în creștere cu 72,5% față de primele două luni din 2021, reiese din execuția bugetară la februarie.

”Cheltuielile cu dobânzile cresc mult pentru că avem costuri mult mai mari la care ne împrumutăm. La momentul la care s-a construit bugetul erau alte premise”, a declarat Ionuț Dumitru pentru CursdeGuvernare.

Oficialii MFP pun creșterea pe seama contextului inflaționist ”manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

În 2021, Guvernul a plătit aproape 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pe dobânzi, în creștere cu 23,9% față de anul anul anterior.

Pentru 2022, au fost bugetate cheltuieli de 19,9 miliarde de lei cu dobânzile, însă acestea vor fi cel mai probabil semnificativ mai ridicate.

Măsurile menționate se suprapun peste un buget asupra căruia existau deja îndoieli. Consiliul Fiscal aprecia la începutul anului drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 12,15 miliarde de lei, reprezentând circa 0,92% din PIB. Cu alte cuvinte, CF aprecia un deficit bugetar cu un punct procentual din PIB peste nivelul asumat de Guvern, de 5,8% din PIB (cash).

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: