Coaliția PSD – PNL – UDMR a anunțat luni pachetul de măsuri pentru firme și populaţie intitulat ”Sprijin pentru România”. Pachetul, care a fost negociat în coaliție în ultima lună, are o valoare anunțată de 17,3 miliarde lei, parte din bani fiind fonduri europene.
Pachetul conține atât măsuri mai vechi aplicate parțial (Student Invest sau Casa de Comerț Unirea) sau măsuri care au fost promise în ultima lună și jumătate fără să se materializeze: vouchere pentru persoane cu venituri mici.
În acest pachet se găsesc reluate măsuri care s-au aplicat în pandemie: șomaj tehnic sau Kurzarbeit. Anunțată inițial drept parte a pachetului, măsura amânării ratelor la bancă pentru populație și mediul de afaceri a fost ea însăși amânată.
A apărut pe listă, în ultimul moment, un proiect lansat de Gabriela Firea în Capitală și extins acum la nivel național: ajutorul pentru fertilizare in vitro.
Detaliile pachetului:
Măsuri economice generale
- Ajustarea contractelor în derulare care vizează investiţiile publice. Se suplimentează sumele aferente contractelor de investiţii în derulare având în vedere creşterile de preţuri la materialele de construcţii. Sursa de finanţare: bugetul de stat, prin bugetul MLPDA. Termen promis: OUG săptămâna aceasta.
- OUG pentru ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale care vizează investiţii publice. Termen promis: OUG în 2 săptămâni
- Reluarea schemei de ajutor de stat pe HG 807/2014 (stimularea investițiilor cu impact major în economie – investiții de peste 1 milion euro). Începând cu luna mai, se începe sesiunea pe schema de ajutor de stat cu o anvelopă estimată de 1 miliard de lei. Sursa de finanţare: Buget de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. Termen promis: de la 1 iunie.
- Program de sprijin pentru transportatori şi distribuitori. Schema de ajutor de stat de 300 de milioane de lei (cu posibilitatea suplimentării) pentru decontarea a 0,50 lei/ litru de carburant pentru sprijinirea operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum şi transport de persoane ocazional sau regulat, dar şi pentru companiile implicate în activităţile de distribuţie (doar pentru alimentarea făcută pe teritoriul României) (circa 4.000 de benficiari). Sursa de finanţare: Buget de stat, prin Ministerul Transporturilor. Termen promis: de la 1 mai.
- Acordarea unor granturi de până la 400.000 de euro/companie pentru capital de lucru IMM-urilor al căror lanţ de aprovizionare a fost afectat de conflictul din Ucraina. Măsura este similară Măsurii 2 aplicată în 2020-2021 şi poate fi finanţată exclusiv din fonduri europene prin POCU. Buget alocat măsurii (propunere): minim 300 milioane de euro. Sursa de finanţare: Fonduri Europene, prin POCU.
- Aplicarea măsurilor Şomaj tehnic şi Kurzarbeit până la 31.12.2022. Se acordă 75% din salariu pentru angajaţii trimişi în şomaj tehnic, respectiv celor cărora li se reduce programul de lucru (măsură la Ministerul Muncii). Sursa de finanţare: instrumentul SURE. Termen promis: de la 1 mai.
Măsuri în Agricultură
- Sprijin pentru procesarea producţiei agricole. Fermierii care procesează produse agricole în ţară vor beneficia de o primă de 10% din valoarea produselor procesate. Suma estimată: 200 de milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat prin bugetul MADR. Termen promis: de la 1 iunie.
- Capital de lucru pentru fermierii români. Suma estimată: 300 milioane de euro, granturi. Termen promis: 30 iunie, încheierea contractelor de finanţare.
- Capitalizarea Casei de Comerţ UNIREA pentru asigurarea necesarului de produse agroalimentare de bază. Suma estimată: 100 milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul MADR. Termen promis: 1 august.
Măsuri sociale
Susţinerea nivelului de trai pentru românii cu venituri mici. Acordarea de vouchere de 50 de euro la fiecare 2 luni (până la sfârşitul anului) pentru cumpărarea a 6 alimente de bază, pentru gospodăriile cu ambii părinţi şi cel puţin 2 copii dependenţi şi gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei (151.000 de gospodării), persoanele care primesc Venit Minim Garantat (168.000 de persoane), persoane cu dizabilităţi (864.533 persoane) şi pensionarii cu un venit mai mic de 1500 de lei (3.498.875). Total beneficiari 4.682.408 x 50 de euro x 4 = 936.481.600 milioane de euro până la sfârşitul anului, adică 0,35% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022. Sursa de finanţare: 50% fonduri europene. Termen promis: de la 1 iunie
Susţinerea elevilor care provin din familii cu venituri mici. Acordarea de vouchere de 30 de euro lunar pentru 7 luni (aprilie- iunie şi septembrie- decembrie 2022) pentru alimente, rechizite şi haine celor 156.000 de elevi care primesc burse sociale. Impact 30 de euro x 156.000 x 7 luni= 32.760.000 euro adică 0.012% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022. Sursa de finanţare: fonduri europene, prin Ministerul Educaţiei (flexibilizare)
Susţinerea salariaţilor cu venituri reduse. Creşterea voluntară a salariului minim cu 200 de lei, scutiţi de taxe – de la 1 iunie.
Dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale de la 11 lei la 22 de lei/ zi. Estimare beneficiari > 3 milioane beneficiari. Sursa de finanţare: Buget de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
Creşterea valorii tichetelor de masă la 30 de lei, de la 1 iunie.
Stabilirea salariului minim în agricultură şi industria alimentară la nivelul de 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţii. Termen promis: Proiect de lege aprobat de Parlament săptămâna aceasta.
Măsuri pentru Familie
Politici publice de creştere a natalităţii, sprijinin pentru cuplurile care nu pot avea copii. Pot aplica 5.000 de persoane în 2022. Valoare 100 milioane lei.
Măsuri pentru tineret
Programul Family start
Se propune garantarea unui credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporţie de 80% de către stat, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi în suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului pentru acordarea de finanţări pentru acoperirea unor cheltuieli eligibile in program.
De exemplu: plata cheltuielilor cu cresa, gradinita, scoala, after school, achiziţia de autoturisme familiale noi cu 7 locuri, taxe de studii, inclusiv licenta, master, doctorat, plata chiriei, avans din achiziţia unei locuinţe).
Beneficiari eligibili: Persoane fizice cu vârsta cuprinsă între 18 ani împliniţi şi până la 45 de ani neîmpliniţi care isi intemeiaza o familie si care au venituri nete de pana la maxim 7500 RON pe familie/luna. Număr maxim este de 10.000 beneficiari.
Programul naţional Student Invest
Se propune garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporţie de 80% de către stat, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi în suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului.
Cheltuieli eligibile în cadrul programului fiind credite pentru taxe de studii, inclusiv licenta, master, doctorat, pentru publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studențești, etc.
Beneficiari eligibili: Persoane fizice cu vârsta cuprinsă între 18 ani împliniţi şi până la 31 de ani neîmpliniţi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ superior autorizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Număr maxim este 10.000 beneficiari.
Sursele de finanțare
Președintele PSD Marcel Ciolacu anunța sâmbătă că pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” are o valoare estimată de 17,3 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,3% din PIB.
”Rețeta financiară”, potrivit președintelui PSD, este: 7, 2 miliarde lei (aprox. 1,5 miliarde euro) din fonduri europene, din exerciţiul financiar precedent 2016-2020, alte 10,1 miliarde lei (aprox. 2 miliarde euro) de la bugetul de stat.
Programele anunțate pot fi lansate, dar cele 10,1 miliarde lei (partea de finanțare asumată de statul român) nu există în bugetele celor care ar trebui să susțină aceste programe (Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației etc). Pentru asta ar trebui operată o rectificare bugetară.
(Citiți și: ”4 elemente care răstoarnă socotelile pe 2022 și reconfigurează Bugetul”)
Cei mai ușor de accesat bani sunt, în teorie, cei din componenta fonduri externe (7,2 miliarde lei), acolo unde Comisia Europeană a dat acordul de principiu pentru redirecționarea banilor care nu mai pot fi cheltuiți din alocările exercițiului financiar 2014 – 2020.
Problema MIPE este că și pentru a redistribui fonduri din exercițiul anterior trebuie asumat deschis faptul că anumite proiecte nu se mai decontează, că se închid anumite axe. Și trebuie trimise spre aprobare, rapid, noi proiecte, noi seturi de documente.
Un nou element de presiune pe buget
Revenind: „Sprijin pentru România” are o valoare estimată de 17,3 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,3% din PIB.
Pe partea de cheltuieli bugetare, programul lansat de Coaliție ar urma să se adauge măsurii de plafonare a tarifelor la energie, atât la electricitate cât și la gaze naturale, plafoane aplicate până la sfârșitul anului ce generează un impact bugetar de 14,5 miliarde de lei – 1,1 % din PIB
De reținut: niciuna dintre măsuri nu există în Legea bugetului pe 2022. Deficitul bugetar estimat la începutul anului (fără aceste măsuri incluse) a fost de 5,84 % din PIB (cash).
Asta în condițiile în care Consiliul fiscal deja aprecia la începutul anului un deficit bugetar cu un punct procentual din PIB peste nivelul asumat de Guvern. Deficit în legătură cu care România și-a asumat revenirea în ținta de (sub) 3 % din PIB în 2023.
Declarații politice
Liderii coaliției de guvernare au prezentat, luni seara, pachetul de măsuri socio-economice „Sprijin pentru România”, menit să ajute mediul economic și cetățenii să facă față creșterii prețurilor.
Potrivit președintelui PSD, Marcel Ciolacu, planul a fost întocmit „pentru a pune din nou țara în mișcare”. „A venit momentul ca noi, oamenii politici, să livrăm.
Planul ‘Sprijin pentru România’ va răspunde momentului dificil în care ne aflăm şi mă bucur că am lucrat împreună la acest plan cu prim-ministrul Nicolae Ciucă şi cu preşedintele Kelemen Hunor. Astăzi am finalizat detaliile legate de fiecare măsură în parte, am stabilit ce are de făcut fiecare ministru, dar şi Parlamentul pentru ca acest plan să fie adoptat şi implementat cât mai repede”, a spus Marcel Ciolacu la Palatul Parlamentului.
”Aceste măsuri care au fost pregătite, au fost extrem de bine chibzuite. Sunt echilibrate, sunt pe termen mediu, sunt pe termen lung și sunt măsuri imediate. Astfel, putem susține economia, putem susține bugetul și veniturile bugetare, ca să avem posibilitatea de a ajuta acele categorii sociale care au nevoie de intervenția statului. (…)
Când lumea se schimbă în jurul nostru, când provocările economice, sociale politice și geostrategice sunt uriașe, este important să existe stabilitate politică, și această coaliție cu PSD, cu PNL, UDMR și susținută de grupul minorităților naționale înseamnă o stabilitate politică pentru România, și trebuie să menținem cu mare responsabilitate această coaliție, și trebuie să găsim acele metode de lucru, și acele decizii prin care răspunsurile noastre vor fi exact conform așteptărilor din societate”, a spus și liderul UDMR, Kelemen Hunor.
„Primele măsuri vor intra în vigoare cel mai devreme la 1 mai. Ele au perioadă de aplicare până la sfârşitul anului. Doar pentru cele care au suport deja programele din fonduri europene, acestea vor continua şi după 31 decembrie 2022”, a anunțat premierul Nicolae Ciucă la conferința de presă alături de liderii coaliției.
Premierul a fost cel care a detaliat măsurile. „În acest pachet avem măsurile care vizează sprijinirea cu până la 400.000 de euro a companiilor care au suferit sau suferă de pe urma acestor creşteri ale preţurilor la energie sau cele care sunt afectate de contextul regional. Sunt, de asemenea, măsurile care vizează pachetul social. Şi ele vor continua şi în anul viitor. Toate acestea urmează să fie agregate în funcţie de măsurile care urmează să fie luate în continuare la nivelul UE şi bugetul pentru anul viitor
***
