marți

19 martie, 2024

15 august, 2022

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE (pay as clear), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață. Motivul acestei alinieri este ca investițiile în regenerabile să se amortizeze. Până mai ieri a fost prețul cărbunelui, iar acum sunt prețurile gazelor naturale.

Dacă reperul pentru formarea prețurilor cerute pe piață ar fi prețul de producție cel mai mic, al regenerabilelor (hidro, vânt, soare), „cel mai probabil astfel de investiții ar fi inhibate, nefiind rentabile”, spune o analiză a Băncii Naționale a României (BNR). Capacitățile de producție a electricității regenerabile au un cost ridicat al investițiilor, care au nevoie de prețuri mari pentru a fi recuperate.

Împotriva sistemului pay as clear s-au revoltat țările care au deja o componentă substanțială a regenerabilelor, dar nu au avut succes. În România, luna iulie s-a închis cu un preț de 9 ori mai mare față de media anului 2020, la 367 euro / MWh pe piața spot, potrivit bursei OPCOM.


Prețurile la energia electrică au crescut de cel puțin 4 ori în țările UE, de la începutul anului 2020 până în iunie 2022: de peste 6 ori în Germania și Franța, până la 218 – 249 euro / MWh și de peste 4 ori în Ungaria și Grecia, până la 237 – 241 euro / MWh, potrivit Statista.  

(Citiți și: ”Cum stau statele UE la energia verde: poziția avantajoasă a României”)

Piața europeană a energiei este dominată de oligopoluri

Problema este că piața europeană este încă fragmentată și „tot nu a ajuns să fie guvernată de un cadru concurențial veritabil”, spune raportul citat.

(Citiți și:Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă”)

O caracterizare mai corectă ar fi cea de oligopol, în numeroase cazuri fiind prezenți doar câțiva jucători mari, cu poziție dominantă, deseori deținuți de stat”, conchide BNR.

Pe piața gazelor, dependența prea mare de Rusia  (40% din consum inițial, circa 30% acum) a dus la creșteri de preț de 300%, cu un vârf de 600% în martie, la bursa olandeză TTF, de referință pentru Europa (occidentală, mai ales).


„Saltul amplu al prețurilor de pe piața gazelor naturale a avut un efect de domino asupra prețului electricității”, căci gazele au o contribuție de circa 20% în mixul de producție.

Mecanismele strategice care stimulează scumpirile

În Uniunea Europeană, a fost ales mecanismul „pay-as-clear market”:
mai întâi intră pe piață cantitățile oferite de producătorii cu cele mai mici costuri marginale de producție mici (cazul regenerabilelor).

Apoi, în ordinea crescătoare a prețurilor licitate, cei cu costurile tot mai mari (cazul centralelor pe gaze naturale sau cărbune), până când cererea este complet acoperită.

Prețul final este stabilit pentru toți operatorii la nivelul prețului ultimului producător care a intrat pe piață, astfel încât să fie satisfăcută integral cererea (în general costul marginal al termocentralelor pe cărbune sau pe gaze naturale, dată fiind volatilitatea producției din surse regenerabile), explică analiza BNR.

„Mecanismul unic de stabilire a prețurilor pe piața spot a afectat indirect și comportamentul prețurilor de pe piețele la termen”, spune BNR.

Alternativa ar fi mecanismul „pay as bid”: fiecare producător să facă o ofertă proprie de preț la care dorește să vândă electricitatea, iar cumpărătorul să o accepte sau nu.

Totuși, „operatorii cu costuri de producție mai mici vor încerca să oferteze un preț cât mai apropiat de costul marginal de producție al ultimului producător de care este nevoie să intre pe piață pentru a acoperi cererea (deci cel cu costul cel mai mare)”.

(Citiți și: ”Rețetele europene de producție a electricității, la startul ”Fit for 55”: România – una dintre cele mai echilibrate”)

Astfel că alternativa  nu va produce diferențe semnificative, dar „gradul de transparență a pieței s-ar diminua considerabil”.

Revolta împotriva mecanismului

La sfârșitul anului trecut, Cehia, Grecia, Franța, România și Spania au cerut reformarea mecanismului de formare a prețului electricității, astfel încât să capete o pondere mai mare electricitatea mai ieftină, ponderea acesteia în producția țărilor respective fiind mare.

În România, deseori regenerabilele acoperă aproape sau peste jumătate din producția de electricitate. Hidrocentralele au produs peste 29% din electricitate în aprilie, de pildă, potrivit celui mai recent raport al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), la care parcurile eoliene au adăugat 18% și cele fotovoltaice 2%.

În decembrie 2021, când se mai foloseau încă intensiv gazele (peste 22%), ponderea regenerabilelor tot ajungea la 41%.

Cererea celor 5 țări „rebele” a produs o dezbatere aprinsă la reuniunea miniștrilor Energiei ai țărilor UE din 2 decembrie. S-au opus 9 țări printre care Germania, Țările de Jos și Austria, care au avut câștig de cauză.

Au câștigat soluțiile conjuncturale

Și s-a hotărât ca scumpirea energiei să fie tratată cu sisteme naționale de plafonare și compensare.

Soluțiile conjuncturale au fost eterogene între septembrie 2021 și mai 2022, rezumă raportul BNR.

În privința volumului „sumelor alocate intervențiilor” variază între doar 0,1% din PIB în Danemarca și Cehia, la 1,6 % din PIB în România și 3,6-3,7% l în Lituania și Grecia.

(Citiți și: ”România și alte 9 state UE se opun regulilor ”verzi” de finanțare a investițiilor – Comisia Europeană, forțată să amâne reglementarea”)

Cât privește tipul intervenției soluțiile au variat „de la scheme de compensare sau transferuri sociale direcționate către gospodăriile vulnerabile, la reducerea impozitelor indirecte (TVA, accize) sau a altor elemente din factură (precum tarifele de distribuție sau taxe specifice aplicate energiei)”, spune raportul BNR.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: