Criză gravă de personal în Justiție, provocată de pensionări: Gradul de ocupare al posturilor de procuror, la minim istoric – 69%

Parchetele înregistrează un minim istoric, de 69%, al gradului de ocupare a schemei de personal, în contextul pensionărilor record ce au fost generate de magistrații care au dorit să prindă retragerea din activitate pe vechea lege a pensiilor speciale. În 2023, s-au pensionat 163 de procurori și au intrat în sistem doar 40.

„În ceea ce priveşte resursele umane, anul 2023 a fost caracterizat de acutizarea deficitului de personal, astfel că s-a ajuns ca, la finalul 2023, gradul de ocupare a schemei de procurori la nivelul Ministerului Public să scadă la un minim istoric de 69,22%. Se remarcă, totodată, o acutizare a acestei situaţii şi la nivelul unor parchete superioare, cu competenţe directe în investigarea unor infracţiuni grave (omor, evaziune fiscală, spălare de bani, corupţie). De remarcat, sub acest aspect, că în prezent doar 10 unităţi de parchet dintr-un total de 235 funcţionează cu schema de procurori completă. Situaţia se prezintă similar şi în ceea ce priveşte funcţiile de conducere unde, dintr-un total de 655 de funcţii la nivelul Ministerului Public (inclusiv DNA şi DIICOT), la finalul anului 2023, un număr de 370 de funcţii erau vacante, ceea ce reprezintă un procent de 56%”, a declarat Alex Florenţa.

Gradul de ocupare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte – sub 40%

O situaţie aparte a reprezentat-o şi gradul de ocupare a posturilor de procuror la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ajuns în cursul anului 2023 la un procent de 39,58%, pe fondul mai multor cauze:

• modificările legislative care au generat pensionări masive
• lipsa motivaţiei procurorilor de a accesa oportunităţile de promovare sau transfer.

(Citește și: Magistrații se vor pensiona la 60 de ani începând din… 2062: Raport de admitere pe modificarea legii pensiilor speciale)

Bilanțul din 2023: s-au pensionat 163 de procurori, au intrat în sistem doar 40

Printre motivele ce au provocat situația, procurorul general Florenţa a enumerat mai mulţi factori, cei mai importanți fiinde cei ce țin de pierderea unor beneficii:

• modificările legislative efectuate sau preconizat a fi efectuate, discuţiile purtate în spaţiul public cu privire la salarizarea personalului din justiţie şi la modificarea condiţiilor de pensionare

• pensionările ridicate, care au avut loc pe fondul modificărilor legislative preconizate vizând condiţiile de pensionare ale magistraţilor

• admiterea de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a cererilor de numire în funcţia de judecător a unui număr considerabil de procurori. „Uneori, modul de soluţionare a acestor cereri nu a ţinut cont, de o manieră obiectivă, de nevoile reale de funcţionare a unităţilor de parchet de unde proveneau respectivii procurori, ceea ce a dus la o acutizare a problemelor de personal. Astfel, în cursul anului 2023, au fost numiţi în funcţia de judecător un număr de 29 de procurori”, a explicat Florenţa

• absorbţia scăzută de noi procurori, prin modalităţile specifice de intrare în magistratură, aspect care a făcut imposibilă înlocuirea resursei umane care a părăsit sistemul. Astfel, în cursul anului 2023, au intrat în sistem un număr de doar 40 procurori.

O soluție, în opinia procurorului general – reorganizarea parchetelor

Alex Florența a explicat că una dintre soluțiile posibile pentru rezolvarea blocajelor apărute în funcționarea parchetelor ar fi reorganizarea acestora.

În prezent, există 176 de parchete de pe lângă judecătorii, fiind întâlnite situaţii când pe o distanţă de sub 60 de km să funcţioneze 3 astfel de parchete.

„Numărul mare de parchete locale generează, pe de o parte, o problemă acută de asigurare a ocupării schemei de personal şi de stabilizare a procurorilor, iar pe de altă parte, dificultăţi logistice majore, legate de necesitatea asigurării unor sedii adecvate activităţii unităţilor de parchet şi resurse materiale sporite. Soluţia parchetului unic ar crea premisele pentru echilibrarea volumului de activitate, alocarea justă, pe criterii obiective, a resurselor materiale şi umane, precum şi reducerea numărului funcţiilor de conducere şi asigurarea corelativă a conţinutului managerial al celor existente. De asemenea, s-ar crea premisele unei specializări reale a procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătorii în domenii de o importanţă deosebită pentru societate (audierea minorilor, investigarea infracţiunilor de mediu, a infracţiunilor contra libertăţii sexuale, a infracţiunilor informatice). Măsura propusă s-ar încadra în trendul european, de scădere a numărului instanţelor şi parchetelor şi de concentrarea a resurselor. Pentru a nu afecta principiul stabilităţii de care se bucură procurorii, va avea loc o mutare a lucrărilor şi dosarelor penale, iar nu a personalului, care se va bucura de aceleaşi drepturi ca în legislaţia actuală”, a spus Alex Florența, procurorul general al României.

La MAI, pensionările specialilor au împins pe roșu bugetul instituției

Ministerul de Interne a solicitat încă din prima lună a anului suplimentarea bugetului, cu 27 de milioane de lei în plus, pentru a acoperi necesarul cheltuielilor cu pensiile. Astfel, deficitul marcat chiar din prima lună la MAI a provocat o gaură de 324 de milioane de lei la bugetul de stat din 2024 (prognozat la aproximativ 5% din PIB).

În Memorandumul pentru suplimentarea bugetului, MAI explica astfel necesitatea creșterii cheltuielilor:

• 234 de foști angajați ale căror pensii intră în plată în ianuarie 2024

• majorarea pensiilor militare rezultată în urma așa-zisei reformări a pensiilor speciale, care ar fi trebuit să diminueze povara acestora în cheltuielile publice. „Calculele din care rezultă necesarul real pentru plata pensiilor, având în vedere și incidența asupra acestui demers a prevederilor legale aprobate în ultima parte a anului 2023 (Legea pensiilor speciale – n.red.), au fost finalizate la data de 29.12.2023”, precizează MAI în Memorandumul de aprobare a suplimentării bugetului.

Citește și: Val de pensionări speciale declanșat de momentul 1 ianuarie: ”Reforma pensiilor” a crescut cheltuielile cu 3 mld. numai la instituțiile de forță)

Estimare subevaluată la MAI

Ministerul făcuse deja o estimare a plusului necesar, însă ea se dovedește insuficientă, deși cei 234 de foști polițiști ce primesc din ianuarie pensie aveau cererile depuse în momentul în care MAI și-a calculat bugetul pentru 2024.

Față de Legea bugetului de stat pentru 2023, MAI a suplimentat suma de la acesta capitol la 7,858 miliarde de lei pentru anul în curs, ceea ce înseamnă cu 2,226 miliarde de lei mai mult. Cu noua corectură, avansul este de peste 2,6 miliarde de lei.

Reamintim că în 2023 s-au pensionat 10.000 angajați ai Ministerului de Interne (polițiști, jandarmi, poliție de frontieră etc.) din care 2.500 numai în luna decembrie.

Valul de pensionări va continua, pentru că legea le permite celor care îndeplineau la sfârșitul anului trecut condițiile de retragere din activitate să se pensioneze pe sistemul vechi timp de încă cinci ani.

****