Magistrații se vor pensiona la 60 de ani începând din… 2062: Raport de admitere pe modificarea legii pensiilor speciale

Comisiile pentru muncă, juridică, apărare şi constituţionalitate ale Senatului au acordat, marţi, raport favorabil modificărilor aduse legii pensiilor speciale pentru a răspunde obiecțiilor de neconstituționalitate formulate de CCR. Unul dintre amendamente stabilește pensionarea la 60 de ani a magistraților abia peste 39 de ani.

Proiectul va intra la votul în plen miercuri, după care va pleca la Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz. 

Magistrații nu se vor pensiona la 60 de ani începând din 2035, ci din 2062

Printre amendamentele aprobate figurează instituirea obligativității pensionării magistraților și a personalului de specialitate juridică la 60 de ani, la care CCR s-a referit în motivarea deciziei de neconstituționalitate parțială.

(Citește și: „Proiectul pensiilor speciale – modificări cu impact minim sau întins pe 12-20 de ani„)

CCR: Este inacceptabilă creștere intempestivă, cu 10 ani, a vârstei de pensionare, pentru cei născuți începând cu 1976

CCR explica în decizia de neconstituționalitate a legii pensiilor speciale că legislatorii au greșit din start când au menționat că în prezent vârsta minimă de retragere a judecătorilor și procurorilor este de 50 de ani. În realitate, nu există o limită de vârstă pentru pensionarea acestora, ci doar condiția vechimii de 25 de ani în magistratură.

„Curtea constată că, în realitate, această eșalonare, pe de o parte, pornește de la o vârstă de pensionare care nu își găsește susținerea în normele existente (ipotetic, vârsta de pensionare în sistem începe de la 47 de ani, și nu 50), operând din start cu o ficțiune juridică lipsită de raționalitate (…), și că, pe de altă parte, nu cuprinde reglementări care să conducă la atingerea treptată a obiectivului urmărit, ci, prin modul defectuos de redactare, se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976”, explica CCR în decizia privind pensiile speciale.

În varianta respectivă a legii, magistrații urmau să se pensioneze la 60 de ani începând cu anul 2035.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Țara ca o pradă: Prioritățile financiare ale Strukturii. Legiferarea peste capul Parlamentului”)

Primii care se vor pensiona la 60 de ani sunt cei care vor intra în 2037 în magistratură

Amendamentul aprobat marți referitor la vârsta minimă de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prevede următoarea derogare și un mecanism de creștere foarte treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați, conform News.ro:

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 21 alin (1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art.211 alin.(1) din Legea nr. 303/2022.

Conform calculelor, creșterea de la 47 de ani la 60 de ani, vârsta minimă de pensionare, se va produce, pe mecanismul de mai sus, abia în 39 de ani, adică 2062.

Valoarea pensiei – 80% din veniturile brute (indemnizații și sporuri) realizate în ultimele 48 luni

Alt amendament stabilește că pensia magistraților se calculează ca 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.

Pensia se limitează la nivelul veniturilor din utlima lună: „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

(Citește și: „Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania„)

Noua formulă de impozitare a pensiei subvenționate de la buget

CCR atrăgea atenția în decizia de neconstituționalitate că impozitarea pensiilor speciale nu poate avea caracter sancționator:

„Impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și o restructurare indirectă a înseși bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul la care s-a realizat pensionarea. Or, dacă baza de calcul este un element ce ține de însăși asigurarea independenței sistemului judiciar, nu este admisibilă reducerea indirectă a acesteia prin reglementarea unor impozite care în final conduc la o altă valoare a pensiei decât cea comparabilă cu indemnizația unei persoane aflate într-o funcție similară celei din care s-a realizat pensionarea.”

Modificarea aprobată marți în comisiile de speciallitate prevede că „pensiile de serviciu” vor fi impozitate în felul următor: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, fiind aplicată o cotă de impunere de 10%.

„Pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

     i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

    ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

   iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar  componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

     i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

    ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

   iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, conform amendamentului admis la proiectul de lege.Ț

****

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Țara ca o pradă: Prioritățile financiare ale Strukturii. Legiferarea peste capul Parlamentului”)

***