”Specialii” produc criză în instanțe: numărul cererilor de pensionare din ultimele 3 luni – jumătate din numărul celor din ultimii 3 ani

Valul de pensionări din justiţie, provocat de instabilitatea legii privind statutul magistratului, a creat o situaţie de criză la nivelul instanţelor de judecată, în special în ultimele luni, a declarat miercuri președinta Curții de Apel din Târgu Mureș, Andreea Ciucă. Din iulie 2019 și până în ianuarie 2023 inclusiv, adică în 43 de luni, s-au pensionat 654 de judecători şi procurori, iar în lunile noiembrie și decembrie 2022 și ianuarie 2023 au fost depuse 335 de cereri de pensionare, potrivit Andreei Ciucă.

Intrările în sistem nu ţin pasul cu numărul pensionărilor şi acest lucru ar putea duce la prelungirea unor termene de judecată, a mai explicat judecătoarea.

„Acest val de pensionări ne-a afectat şi pe noi şi colegii ne-au explicat că nu mai pot accepta să rămână în contextul instabilităţii şi lipsei de predictibilitate cu privire la statutul judecătorului. A se înţelege, nu este vorba de crearea unor privilegii, nu este vorba de exacerbarea sau de augmentarea drepturilor pe care le avem, ci este vorba despre declaraţiile făcute de reprezentanţii celorlalte puteri care duc sau care au dus la crearea acestei instabilităţi”, a declarat judecătorul Andreea Ciucă, citată de Agerpres.

Ea s-a referit la declarațiile făcute de guvernanți în legătură cu unele măsuri ce ar putea fi luate pentru respectarea obligațiilor asumate în cadrul PNRR. România este obligată de executivul comunitar să elimine așa-numitele pensii speciale, cu o parte plătită suplimentar, de la bugetul de stat, și să diminueze ponderea cheltuielilor cu aceste pensii, prin impozitarea celor aflate în plată și prin creșterea vechimii necesare pentru pensionare.

Aceste perspective i-au determinat pe numeroși judecători și procurori să se pensioneze anticipat, pentru a beneficia de prevederile actuale, mult mai favorabile decât ceea ce se prevede în viitorul apropiat. Acești magistrați care se retrag precipitat înainte de reformarea sistemului de pensii se bazează pe faptul că CCR nu va recunoaște niciodată eliminarea unor drepturi deja acordate, cel puțin în cazul magistraților.

Cererile de pensionare din ultimele trei luni, similare cu totalul pensionărilor din ultimii trei ani

În cele 43 de luni scurse între iulie 2019 și ianuarie 2023, au fost eliberați din funcție prin pensionare 654 magistrați, iar numărul cererilor de pensionare din noiembrie și decembrie 2022 și ianuarie 2023 a ajuns la 335.

Conform procedurii, cererile se depun la CSM, Consiliul le avizează, după care președintele Klaus Iohannis emite decretele de eliberare din funcție. În ultimele luni, în monitorul oficial sunt publicate aproape zilnic liste cu numele procurorilor și judecătorilor care părăsesc magistratura prin pensionare.

„După trei zile de la intrarea în vigoare a legilor justiţiei (în decembrie 2022, n.r.) s-a lansat în spaţiul public un proiect de lege de modificare acestor dispoziţii. Cred că este important să ştiţi următorul fapt: dacă din luna iulie 2019 până în luna ianuarie 2023 au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare 654 de judecători şi procurori, doar în ultimele trei luni din acest interval, adică noiembrie, decembrie şi ianuarie, au formulat cereri de eliberare din funcţie prin pensionare 335 de judecători şi procurori. Vorbim la nivel naţional, dar situaţia este gravă. Este o situaţie de criză.

Timp de 43 de luni a fost eliberaţi din funcţie 654 de judecători şi procurori prin pensionare, în timp ce în trei luni au depus cereri de retragere din funcţie prin pensionare jumătate, 335 de magistraţi, care reprezintă, bunăoară, numărul judecătorilor din nouă curţi de apel la un loc (…) sau parchetele de pe lângă aceste curţi de apel la un loc. Deci, gândiţi-vă că toţi judecătorii din aceste curţi sau toţi procurorii şi-ar fi depus cereri de eliberare din funcţie prin pensionare”.

Situația actuală din instanțele mureșene, prezentată de Andreea Ciucă:

• La Curtea de Apel Târgu Mureş, din cauza pensionărilor s-a ajuns la reorganizarea Secţiei I civile, pe penal completele de judecători au suferit modificări, iar deficitul de judecători se resimte şi la majoritatea instanţelor arondate.
• Numărul posturilor vacante cu care am încheiat anul trecut (la nivelul instanţelor subordonate Curţii de Apel Târgu Mureş, n.r.) a fost de 31, adică 18,91% din posturile de judecător au rămas vacante la sfârşitul anului trecut, ocupate fiind 164 de posturi, ceea ce a reprezentat 81,09%.
• La Tribunalul Harghita, colegii au fost deosebit de înţelegători şi au acceptat să mai rămână chiar după ce au împlinit vechimea de 25 de ani.
• Dar acest val de pensionări ne-a afectat şi pe noi şi colegii ne-au explicat că nu mai pot accepta să rămână în contextul instabilităţii şi lipsei de predictibilitate cu privire la statutul judecătorului. A se înţelege, nu este vorba de crearea unor privilegii, nu este vorba de exacerbarea sau de augumentarea drepturilor pe care le avem, ci este vorba despre declaraţiile făcute de reprezentanţii celorlalte puteri care duc sau care au dus la crearea acestei instabilităţi.

***