Reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţilor de asigurări sociale ar putea duce la un “derapaj major în politica fiscal – bugetară, de natură să apropie periculos poziția bugetară de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB)”, potrivit Opiniei exprimate de Consiliul fiscal referitor la introducerea, de la 1 octombrie, a acestei măsuri.
Consiliul fiscal aminteşte că exista deja riscul ca în 2015 deficitul bugetar să fie mai mare decât cel proiectat.
De aceea, „în condițiile în care propunerea legislativă ar fi adoptată fara masuri de compensare a efectelor bugetare negative, nu numai că atingerea obiectivului pe termen mediu în anul 2015 apare drept virtual imposibilă, dar ar exista un risc ridicat de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscalbugetară, de natură să apropie periculos poziția bugetară de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB)”, se spune în Opinia Consiliului.
“ Un derapaj major începând cu 2015, așa cum se prefigurează în prezent”, ar deteriora “percepția favorabilă a investitorilor asupra economiei românești , percepţie concretizată în reducerea la minime istorice a costurile de finanțare ale statului şi care ca fundament ipoteza continuării procesului de consolidare fiscală în linie cu angajamentele asumate”, se mai menţionează în Opinia Consiliului fiscal privind reducerea CAS-urilor.
Această diminuare nu a luat în calcul efectul asupra fondului pensiilor şi va anula integral, consideră Consiliul fiscal, toate măsurile adoptate în ultimii ani pentru sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a sistemului de pensii.
De aceea, “Consiliul fiscal nu poate valida faptul că impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu, conform prevederilor art. 13 din Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară, în condițiile în care propunerea legislativă nu este însoțită de o proiecție actualizată a veniturilor bugetare în ansamblu, iar măsurile de compensare avute în vedere, fie nu acomodează pierderile de venituri aferente tuturor măsurilor fiscale avute în vedere (cum se întâmplă pentru 2014), fie nu sunt cuantificate explicit sau de o manieră credibilă (pentru intervalul 2015-2017)”.
Încălcarea Legii responsabilităţii fiscal – bugetare
Guvernul a încălcat Legea responsabilității fiscal-bugetare atunci când a aprobat reducerea contribuţiilor sociale fără avizul Consiliului Legislativ, se spune în opinia Consiliului pe marginea acestei reglementări devenite deja Lege.
Articolul 13 din Legea responsabilității fiscal-bugetare (LRFB) precizează la litera a) că „în cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fişa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) să aibă avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu;
b) să fie însoţită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.”
Proiectul de lege privind diminuarea cu 5% a contribuţiilor sociale plătite de angajator a fost aprobat de guvern în ședința din 18 iunie, a fost adoptat de Senat pe 24 iunie şi de Camera Deputaţilor, pe 2 iulie, în lipsa avizului impus de lege.
Consiliului Fiscal a primit solicitarea Ministerului Finanţelor pe 6 iunie, cu doar două zile înainte de aporbarea reglementării în Guvern.
În opinia Consiliului referitoare la reducerea CAS-urilor, se menţionează că acesta nu este primul caz în care Executivul nu respectă legea, ci doar sporeşte îngrijorările privind respectarea angjamentelor României: “Ușurința cu care regulile fiscale au fost eludate în mod repetat în trecut, precum și încălcările din acest an ale prevederilor art. 13 al LRFB care stipulează obligativitatea avizului Consiliului fiscal în cazul propunerilor de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, în absența unor măsuri de majorare a altor categorii de venituri bugetare așa cum solicită LRFB, evidențiază slăbiciunea constrângerilor exercitate de prevederile LRFB. În acest context, există îngrijorări serioase asupra angajamentului față de respectarea în viitor a regulilor fiscale instituite prin preluarea în legislația națională a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (Compactul fiscal).”
Situaţia actuală a cheltuielilor cu forţa de muncă
Analiza tuturor cheltuielilor pe care o firmă le are cu forţa de muncă arată, potrivit Consiliului fiscal, că România depășește cu puțin media regională în ceea ce priveşte contribuţiile sociale suportate de angajator, plasându-se în partea inferioară a ierarhiei (locul 6 din 10).
“Abaterea în sus față de medie este semnificativ mai ridicată în cazul cotelor de contribuții suportate de angajat, poziția ocupată în ceea ce privește nivelul fiind a patra, la fel ca în cazul contribuțiilor sociale agregate”.
De aceea, concluzionează Consiliul, “deși nivelul agregat al contribuțiilor sociale din România apare drept unul ridicat, România nu este câtuși de puțin singura aflată în această situație, statutul de valoare extremă fiind mai degrabă asociat Bulgariei, care are niveluri ale contribuțiilor mult mai scăzute decât media regională”.
De asemenea, se arată în Opinia Consiliului, “povara fiscală suportată de un angajator cu forța de muncă este dată nu numai de suma diferitelor contribuții sociale, ci și de cota de impozit pe venit, România plasându-se din această perspectivă în partea inferioară a clasamentului. Definind povara fiscală ca raport între totalul sumelor datorate statului pentru un salariat (impozit pe venit și contribuții sociale) și cheltuiala totală cu salariatul respectiv (de la nivelul contului de profit și pierdere al unei firme), aceasta apare în cazul României ca fiind foarte aproape de media eșantionului considerat, obligațiile datorate statului reprezentând circa 45% din sumele totale plătite de angajator pentru fiecare salariat”.
Consiliul mai atrage atenţia că orice discuţie despre nivelul contribuţiilor trebuie să ţină cont de ratele de suport contributori/beneficiari foarte defavorabile, atât la sistemul de pensii, cât şi în sistemul de sănătate.
Impactul asupra cheltuielilor unei firme
Considerând o remunerație medie brută de 2.279 de lei (similară cu proiecția Comisiei Naționale Prognoză (CNP) pentru anul 2014), totalul sumelor plătite de angajator statului (contribuții de asigurări și impozit pe venit) însumează, în situația actuală, 1.315 lei, costul total suportat de angajator fiind de 2.914 lei.
În ipoteza reducerii CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, totalul sumelor plătite de angajator statului se reduce cu 114 lei, respectiv cu 8,66%, noul cost total suportat de angajator pentru a plăti același salariu net fiind de 2.800 de lei, respectiv cu 3,91% mai mic.
Impactul asupra bugetului
Calculele Consiliului fiscal indică un nivel al impactului bugetar net (considerând doar efectele de runda întâi) foarte apropiat de cel indicat de MFP, se menţionează în Opinie.
Pierderea de venituri din contribuții de asigurări sociale este egală cu cu 1,11 mld. de lei în anul 2014 (în acest an, având în vedere intenția de aplicare a măsurii începând cu 1 octombrie veniturile sunt afectate negativ potrivit execuție cash doar în două luni). Extrapolând impactul anualizat de la nivelul anului 2014 utilizând proiecțiile CNP pentru dinamica salariului mediu brut și numărul de salariați, pierderile de venituri din contribuții sociale pe termen mediu sunt:
- 7,02 miliarde de lei în 2015
- 7,4 miliarde de lei în 2016
- 7,79 miliarde de lei în 2017.
De unde se acoperă golul la buget
Nota de fundamentare aminteşte că pierderile din acest an se vor acoperi prin plusul de venituri față de estimările inițiale aferente impozitului pe construcții speciale (1 miliard de lei, aferent diferenței între declarațiile de impozit depuse de 1,45 mld. lei și un cuantum bugetat de 488 milioane lei).
Pentru anii următori se mizează pe rezultatele pozitive asupra încasărilor bugetare, ca urmare a procesului de reformă al sistemului de colectare a taxelor și impozitelor demarat în cadrul ANAF, la care se adaugă efectele de runda a doua ale măsurii fiscale ca urmare a efectelor de multiplicare economică ale măsurii fiscale ce decurg din creșterea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă.
Consiliul fiscal a analizat fiecare dintre aceste potenţiale surse.
Plusul de venituri din impozitul pe construcții speciale
Anul acesta, diferența dintre încasările și estimările de venituri aferente impozitului pe construcții speciale a fost deja utilizat și nu poate acționa în sensul compensării impactului reducerii CAS.
“Acesta a fost deja consumat la nivelul anului curent prin amânarea cu trei luni a implementării accizei suplimentare la carburanți, precum și prin decizia de restituire a unei părți din aceasta către marii transportatori, care au un impact bugetar negativ cumulat de 923 de mil. lei (570 mil lei + 353 mil. lei), în condițiile în care bugetul pe anul în curs a fost construit în ipoteza aplicăriiaccizei mărite la carburanți pe parcursul întregului an (și nu din luna aprilie așa cum s-a întâmplat) și nu avea în vedere ultima măsură”, se explică în Opinia Consiliului fiscal.
Pentru anii următori, “Consiliul fiscal estimează că spațiul fiscal pe termen mediu rezultat din diferența între estimările și încasări la nivelul impozitului pe construcții speciale este de circa 600 de milioane de lei pe an în perioada 2015-2017”.
Efectele de runda a doua
Nota de fundamentare nu cuantifică valoarea acestora, iar Consiliul explică imposibilitatea calculării lui în lipsa unor simulări pe baza unui model macroeconomic complet, capabil să surprindă modificările în comportamentul firmelor și consumatorilor de natură să genereze variații favorabile (comparativ cu scenariul de bază) la nivelul celorlalte agregate de venituri bugetare (contribuții sociale, impozit pe venit, impozit pe profit, TVA)”.
Efectele de runda a doua ar putea acoperi, în opinia Consiliului, până la niveluri de 3-4 miliarde de lei anual. Concluzia – “chiar luând în calcul și efectele de runda a doua, rămâne un impact semnificativ (circa 0,5% din PIB) de compensat în vederea asigurării neutralității bugetare pentru care singurele surse enumerate constau în presupuse plusuri de venituri ce ar urma să fie generate de creșterea eficienței colectării de către ANAF”.
