La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Cronicile
Cronicile

Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pentru anul în care 35 la sută dintre români vor fi pensionari

de Dollores Benezic 26.1.2011

(Foto: Evenimentul zilei)

Combinată cu migrația externă, scăderea natalității a schimbat iremediabil structura populației românești, inversând piramida demografică sănătoasă: baza e formată din bătrâni, iar vârful din ce în ce mai firav e dat de generațiile tinere. Populația României îmbătrânește, urmând trendul european general. Dacă vi se pare că acum sistemul de pensii nu se simte bine, aflați că peste 20 de ani cuvântul colaps va face parte din acronimul care azi definește Contribuția pentru Asigurări Sociale (CAS).

În 2030-2032 vor ieși la pensie brusc cele două milioane de copii născuți între 1967-1972 la ordinul lui Ceaușescu. În acel an România va avea, potrivit prognozelor, 19 milioane de locuitori, din care peste 10 milioane vor fi bătrâni. Cine va munci atunci ca să plătească pensiile celor care muncesc acum? E o întrebare la care niciun politician nu poate răspunde azi. Pentru că toate partidele guvernează de pe un an pe altul, niciunul nu are o viziune și o strategie de dezvoltare a României pe termen lung.

Cine sunt decrețeii…

”Decrețeii” sunt copiii născuți începând din vara lui 1967, când rata fertilității în România a explodat de la 1,9 la 3,7 copii/femeie, în urma politicii de interzicere a avorturilor. După Decretul 770/1966, în perioada iulie-octombrie 1967, numărul nașterilor a fost de trei ori mai mare decât în perioada ianuarie-mai 1967. Curba s-a menținut ascendentă cu un maxim în 1967-1968 și a scăzut în următorii ani, până în 1972, la o rată a fertilității de 2,5 copii/femeie.

În ciuda diverselor metode empirice de avort, practicate ilegal până în 1989, rata natalității în România s-a menținut suficientă cât să asigure înlocuirea naturală a populației și să ducă poporul român comunist la mândra cotă de 23 de milioane de locuitori.

În 1990, abolirea infamului decret 770 s-a tradus printr-un număr record de avorturi – peste un milion în numai un an – iar următorii 20 de ani au scăzut rata fertilității la1,3-1,1 copii născuți de o femeie.

Sociologic și economic vorbind, această explozie demografică nu a avut efectele promise în discursurile triumfaliste ale lui Ceaușescu. Generațiile numeroase de decreței au supus – până în 1990 – națiunea la costuri suplimentare pentru creștere, educație, asistentă medicală și formare profesională, costuri care n-au fost recuperate ulterior de la mare parte dintre beneficiari. Deschiderea granițelor după 1989 a însemnat și plecarea în Occident a multor vârfuri profesionale, deci pierderea valorii pe care ei ar fi redat-o societății românești.

În ultimii 20 de ani au reimplementat capitalismul și au plătit pensiile și ajutoarele sociale

Cei rămași în țară asigură, de 20 de ani, o supraviețuire a economiei, în condiții de înjumătățire a numărului total de locuri de muncă, față de 1990, și a creșterii exponențiale a numărului pensionarilor sau asistaților social. Și decrețeii sunt cei care susțin acum, în mare parte, acea împovărătoare cotă de 1,3 pensionari la un angajat.

Evoluția raportului salariați-pensionari de la Revoluție încoace (Click pe poză pentru a mări)

Vasile Ghețău, directorul Centrului pentru Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” – Academia Română, consideră că decrețeii sunt o pierdere socială și istorică pentru România: „Decrețeii au fost generații care nu și-au putut valorifica potențialul economic. Tot ce s-a investit în ei nu s-a putut valorifica. E o pierdere a societății. Va fi o pierdere și la pensie, pentru că vor fi mulți și vor trebui întreținuți de cei născuți după 1989. La ora actuală avem 24 de adulți la 100 de persoane. În 2050 vor fi 54 de adulți. Dacă noi acum avem probleme atât de mari în colectarea și canalizarea resurselor, ce va fi în 2030-2050?”, se întreabă Ghețău.

În condițiile în care sporul natural a fost negativ în ultimii 20 de ani și nimic nu ne îndreptățește să credem că natalitatea se va redresa în secolul ăsta, se pune așadar o legitimă întrebare: căți români vor mai fi apți de muncă peste 20 de ani, când le va veni și rândul decrețeilor să se pensioneze?

În 2025 vom pensionarii vor fi 32% din populație

În 2009, a apărut raportul comisiei prezidențiale pentru analiza riscurilor sociale și demografice, comisie prezidată de Marian Preda, decanul Facultății de Sociologie din București. La vremea respectivă, presa a bătut monedă mai mult pe unele aprecieri ale raportului făcute pe marginea legalizării prostituției sau a consumului de droguri.

Iată însă ce spune raportul, referitor la evoluția demografiei în următoarele zeci de ani:

Cum stăm acum:

  • Din rândul populaţiei ocupate, ponderea salariaţilor, cei pe care se bazează PIB-ul şi Bugetul României, deşi a înregistrat o tendinţă crescătoare după anul 2001, a ajuns în perioada 2004-2008 să fie de doar 65%-66% din populaţia ocupată, prin comparaţie cu circa 85% în ţări precum Slovenia, Ungaria sau Bulgaria. Problema cea mai mare este ponderea redusă a salariaţilor în mediul rural unde reprezintă doar 36% din populaţia ocupată faţă de 92% în mediul urban.
  • Procentul pensionarilor este în prezent de aproximativ 28% din populaţie pentru că avem (încă) o populaţie tânără şi nu pentru că vârstnicii ar lucra până la vârste înaintate. Oricum şi procentul actual al pensionarilor este mare, ca dovadă faptul că a crescut de la 15% din populaţie în 1990 la 28% în 2007.
  • Cheltuielile totale anuale pentru pensii în România se cifrează la peste 10 miliarde de Euro constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea lor în PIB a fost în anul 2008 de aproximativ 7,3% (fără a lua în calcul pensiile agricultorilor şi cele din sistemele militare care ridică toate cheltuielile la aproximativ 9% din PIB), iar în bugetul general consolidat de peste 26%.
  • Studii credibile prognozează că ţări cu situaţie similară cu a României (Polonia, Ungaria) vor ajunge la cheltuieli pentru pensii de 16 – 21% din PIB în 2050. Pentru România care are cheltuieli publice totale de aproximativ 30 – 35% din PIB, a ajunge chiar la acest nivel ar însemna să aloce jumătate din Buget numai pentru pensii ceea ce este de-a dreptul imposibil.

Cum va fi în următorii 25 de ani:

  • Una dintre problemele cu consecinţe grave pe termen lung este slaba acoperire cu asigurări de pensie a populaţiei de vârstă activă. În prezent, mai puţin de jumătate din populaţia activă este asigurată pentru pensii (sub 5 milioane din cele 10,5 milioane cât numără populaţia activă). Peste 25-35 de ani cei care lucrează „la negru” sau nu lucrează deloc (semnificativi ca număr) vor atinge vârsta de pensionare fără să fie asiguraţi şi vor împovăra sistemul de asistenţă socială (solicitând din bani publici venitul minim garantat sau alte forme de ajutor social).
  • Pe termen mediu şi lung raportul dintre pensionari şi salariaţi se va menţine ridicat, structura populaţiei României fiind una atipică, cu cohorte/generaţii foarte numeroase la vârsta de 19-41 de ani (rezultat al politicilor pro-nataliste agresive din perioada Ceauşescu) şi foarte mici la vârstele de 0-18 ani (generaţiile tranziţiei). Ca urmare, pe piaţa muncii vor intra în viitor generaţii puţin numeroase, iar numărul de salariaţi nu va putea creşte foarte mult, chiar în eventualitatea unei creşteri economice. Numărul de pensionari, pe de altă parte, se va menţine constant un timp.
  • După 2032 (când generaţiile născute după 1967 vor atinge 65 de ani) un val suplimentar de pensionari va intra din zona de contributori în zona de beneficiari afectând grav rata de dependenţă pentru următorii 22 de ani. De-abia spre 2050 sistemul de pensii se va stabiliza pe componenta demografică, echilibrul lui depinzând atunci doar de componenta economică.
  • Ponderea pensionarilor va fi de aproximativ 32% din întreaga populaţie în 2025 şi de peste 45% în 2050 în situaţia păstrării vârstei medii reale de pensionare din prezent. Pentru a menţine o pondere acceptabilă a pensionarilor în populaţia totală, de aproximativ 30%, vârsta medie reală de pensionare ar trebui să fie de 65 de ani iar vârsta legală de aproximativ 70 de ani.

Piramida populației - prognoze pentru 2020 și 2050. (Click pentru a mări)


Niciun guvern nu a elaborat nicio strategie până acum. Pe ce soluții s-ar putea conta

Vasile Ghețău, directorul Centrului pentru Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” – Academia Română, spune că ministerele care ar trebui să aibă o viziune și o strategie pentru această problemă nu manifestă încă nici un interes.

Măsurile care trebuie luate pentru ameliorarea situaţiei trebuie să pornească de la eliminarea inechităţilor şi nu de la creşterea continuă a cheltuielilor pentru pensii pentru a acorda compensaţii celor nedreptăţiţi păstrând nealterate drepturile acordate nejustificat.

O reformă a sistemului de pensii care să prevadă:

1) Reducerea numărului de pensionari (şi implicit a ratei de dependenţă) şi echilibrarea fondului de pensii:

– Creşterea vârstei medii reale de pensionare, (care acum este de doar aproximativ 54 de ani) până spre o medie de 60 de ani prin descurajarea pensionărilor anticipate, pensionărilor nejustificate pe motive medicale şi interzicerea cumulului pensiei publice cu salariul.

– Egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei şi între categorii ocupaţionale la 65 de ani pentru ambele sexe este imperativă din perspectiva egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi este necesară pentru echilibrarea în timp a cheltuielilor cu pensiile.

– Trebuie evitată dezechilibrarea financiară a fondului de pensii prin decizii politice (mai ales în perioadele electorale) sau judecătoreşti, prin introducerea în legislaţie a obligativităţii demonstrării acoperirii financiare pe termen mediu şi lung pentru orice drept de pensie acordat.

Vărsta medie reală de pensionare, în UE și România. Avem cel mai mare procent de pensionați înainte de vârsta legală, cu o medie reală de 54 de ani.

2) Eliminarea inechităţilor din sistem prin reducerea pensiilor aberante (exagerat de mari) şi unificarea sistemului public de pensii. Trebuie recalculate pensiilor pentru toate categoriile care au obţinut privilegii şi eliminarea prevederilor privind păstrarea unui drept odată obţinut dacă acesta este plătit din fonduri care nu au existat la data acordării sau este obţinut printr-o procedură incorectă/inechitabilă faţă de generaţiile actuale sau viitoare.

3) Introducerea unei pensii minime (sociale) este o măsură pozitivă şi trebuie menţinută.

Încurajarea, în anii următori, a imigrației.

România ar avea avantajul că, fiind o țară din UE, ar putea oferi imigranților (adică mâinii de lucru) standarde de viată mai bune decât în țările de unde vin. În plus, această strategie a fost adoptată de țări precum Italia, Spania și Franța, la ale căror fonduri publice de pensii contribuie acum și românii care au emigrat.

O astfel de soluție ar putea modifica, însă, pe termen lung structura etnică a populației și, în plus, nu ar fi decât o măsură provizorie. Odată ajunși în România, adică în UE, imigranții ar putea alege o țară cu condiții de viață și de muncă mai bune.

Dezvoltarea și extinderea unui sistem de pensii private coerent

Aceasta pare cea mai eficientă soluție pentru o generație care va secătui sistemul public de pensii. Nici asta nu poate fi însă o soluție garantată. Experiența acestei criza arată că există state care, sub presiunea deficitelor la fundurile publice de pensii, nu ezită să naționalizeze, intregral sau parțial, pensiile private. E cazul ungariei și Poloniei, dar fenomenul s-ar putea extinde.

Evoluția demografică a României, cu prognoză până în 2100. Și cu cele trei scenarii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2011

16 comentarii

  1. nelucraciun
    26.1.2011, 10:04 pm

    Majoritatea populaţiei active în România de azi şi majoritatea românilor care lucrează peste hotare fac parte din generaţia decreţeilor. Este singurul motiv pentru care, în condiţiile actuale, cu emigraţie masivă, sistemul de pensii încă mai rezistă. Forţarea demografică impusă de către Ceauşescu, începând cu 1967, a avut şi un efect neaşteptat, atunci: exportul gratuit de populaţie activă de calitate către ţările occidentale.
    Decreţeii care muncesc în străinătate vor avea pensii asigurate în ţările unde s-au stabilit. Greul cade pe cei care au rămas în ţară. Acum ei plătesc, greu, pensii pentru părinţii lor şi pentru părinţii celor care au plecat. Problema este, într-adevăr, cine le va plăti lor pensii, în condiţiile date de creşterea, în continuare, a emigraţiei şi de golul demografic creeat de situaţia post decembrie 1989 + 9 luni.
    Singura şansă pentru aceştia este crearea condiţiilor prin care să fie atrasă în România populaţie activă de calitate din import.
    Am scris despre problema depopulării ţării încă de la începutul lui decembrie 2010:
    http://nelucraciun.wordpress.com/2010/12/09/doar-o-remarca/
    şi am revenit, o lună mai târziu:
    http://nelucraciun.wordpress.com/2011/01/08/update-la-doar-o-remarca/
    Este, cred, bine că problematica intră în atenţia a tot mai multor autori, aşa poate va ajunge şi la urechile celor care hotărăsc strategiile pentru următoarele decenii.

  2. Din nou despre depopularea ţării şi despre necesitatea unei strategii clare şi viabile | Nelucraciun's Blog
    26.1.2011, 10:51 pm

    […] de către oameni competenţi şi integri. Articole interesante pe această tematică am găsit aici şi aici şi aici. This entry was posted in Economie, Istorie, Social and tagged depopularea […]

  3. Turnofftheglory
    27.1.2011, 10:03 pm

    De citit Turambarr pe acelasi subiect.

  4. ion
    1.2.2011, 11:33 am

    Problema principala care trebuie rezolvata nu este cresterea varstei de pensionare si nici imigratia, ci dezvoltarea economica a tarii si implicit crearea de locuri de munca. Dar asta nu se va intampla curand deoarece cei care conduc tara sunt incapabili, valorile pleaca incet, incet iar acordul cu FMI va trage tara in jos pentru multe generatii. Va fi rau, mult mai rau in urmatorii ani iar un ,,decretel” ca mine nu are alt viitor decat in afara tarii.

  5. polimedia.us/fain/
    1.2.2011, 11:19 pm

    Cine –i cum va pl–ti pensiile decre–eilor- — CursDeGuvernare-ro…

    Cite saituri de analize, discutii si frectii politico-economico-sociale in ultima vreme… aproape c-ai zice c-au ramas ziaristii fara giob si-si cauta disperata debusee-n al doisprezecelea ceas….

  6. Promisiuni electorale în România anului 2050 « Blogu` lu` Ciobanu
    3.2.2011, 10:49 am

    […] Ponderea pensionarilor în total populaţie va ajunge, de la 28% în prezent, la 32% în 2025, urmând ca în 2050 să atingă  45%, în situaţia păstrării vârstei medii de pensionare din prezent, aflăm din Raportul comisiei prezidențiale pentru analiza riscurilor sociale și demografice, apărut în 2009. Aspectele financiare ale problemei (cine va plăti pensiile acestora?) le găsiţi discutate pe larg pe cursdeguvernare.ro, aici. […]

  7. unu'
    17.1.2012, 2:50 pm

    Las la o parte insulta personala pe care mi-o aduce articolul (sint un decretel plecat din tara impotriva vointei mele). Dar dincolo de toate speculatiile astea mai mult sau mai putin fondate, trebuie spus ca nu in asa fel trebuie cautata o solutie. Nu prin aplicarea de artificii disperate pentru a reface un sistem inca de la inceput prost gindit. Asa cum spunea si altcineva mai sus, trebuie intii si intii revizuit modul general de administrare al economiei. Iar dupa aceea trebuie regindit sistemul de asistenta sociala. Sistemele de pensii de stat, in majoritatea lor, nu sint decit niste imense jocuri piramidale patronate de guverne. Prin natura lor nu pot supravietui decit prin cresterea constanta a numarului de “jucatori”. Ce a inceput ca un experiment prost gindit a fost ulterior perpetuat de guvernanti sau incapabili sau dezinteresati sau prea comozi pentru a cauta o solutie reala (in baza principiului “dupa noi potopul”. Acum incepe sa se imputa treaba si multe tari dau din colt in colt, pt. ca nu au (ca nu e de unde) solutii viabile. Nici macar nu ma gindesc la Romania. Se intimpla si la case mai mari.
    Dar de la asta si pina la a sugera… imigratie nu arata doar incapabilitatea de a percepe situatia reala si ci de a gindi “out of the box”.
    Iarasi, cum spunea altcineva mai sus, se pare ca e inflatie de pareri. Ma rog, fiecare avem cite o parere si cite o… gaura in … ciorap. Problema se agraveaza cind asemenea idei ajung la persoane care au puterea de a le implementa.
    Auzi… imigratie… sigur, de ce nu? Importam 25 de milioane de chinezi (un fleac), 15 milioane de indieni (idem) ii plantam in Harghita si Covasna si nu doar ca relansam economia nationala dar mai si rezolvam tensiunile interetnice.
    Imigratia aduce mult mai multe probleme decit rezolva. Marturie sint tari precum Anglia, Germania, Olanda sau Franta une enclavele de imigranti creează tot mai mari si mai dese tensiuni sociale.

  8. Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României » CursDeGuvernare.ro
    24.8.2012, 6:34 am

    […] a stimula creșterea numărului de copii care să poată avea un nivel de trai decent și care să poată contribui ulterior la susținerea viitoarelor generații de pensionari, nu să încarce și mai mult factura socială ca urmare a nivelului scăzut de pregătire și […]

  9. George
    22.9.2012, 4:14 pm

    Asta este un subiect destul de sensinil. Cu timpul el se va agrava din pacate.

  10. George
    22.9.2012, 4:17 pm

    sensibil*

  11. Politici de creștere demografică: Evaluarea măsurii care a balansat natalitatea către femeile salariate și instruite. Cum stă România față de politicile familiale europene » CursDeGuvernare.ro
    23.10.2012, 3:30 pm

    […] (Citește și: ”Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pent… […]

  12. Doru
    2.7.2013, 8:34 pm

    Cica “În 1990, abolirea infamului decret 770 s-a tradus printr-un număr record de avorturi – peste un milion în numai un an – iar următorii 20 de ani au scăzut rata fertilității la 1,3-1,1 copii născuți de o femeie.”
    Baiatu, judecata ta dupa care criterii se face, cand cataloghezi decretul lui Ceausescu ca “Infam” ? Te contrazici singur apoi cand dai deoparte cortina si ne spui ce sa intamplat dupa ce acest “infam decret” a fost inlaturat – 1 milion de crime , dar nici nu stii tot : 22 de milioane de crime, de copilasi nevinovati care aveau si ei un loc pe pamant in aceasta tara au fost ucisi, pana acum in Romania dupa aboilirea decretului pe care tu-l numesti infam ! Ce semeni aceea culegi frate ! Avorturi la liber ? Nu-i o problema ! Avem tigani care nu fac avorturi ; Vor veni aici musulmani care au frica de D-zeul lor si nu fac avorturi si vom fi si noi romanii o minoritate pe acest pamant stramosesc ! Si ca sa le fie clar la toti ce continea acel decret “infam” va dau linkul de mai jos sa judecati singuri, daca interzicerea de a ucide ceea ce a fost zamislit in pantece poate fi considerat “decret infam” ! faptele vorbesc si nu vorbele; vedeti care era raportul in 1990 in graficul de mai sus intre pensionari si cei care lucrau ! aveti aici linkul spre decretul 770/1966 http://www.legex.ro/Decretul-770-1966-363.aspx

  13. Rata de fertilitate și economia. O comparație România – UE » CursDeGuvernare.ro
    8.11.2013, 2:24 pm

    […] (Citiți și: ”Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pentr… […]

  14. sos
    23.1.2014, 6:58 am

    Mai, oameni buni, s-a vorbit IN TREACAT de starea de sanatate… In conditiile in care primele semne ale dementei senile apar la romani in jurul varstei de 50 de ani (mai devreme chiar…), ce fel de angajti vor fi cei de 60 de ani?! Cheltuielile se vor redirectiona catre sistemul de asigurari de sanatate si catre cele de asistenta sociala. Nu cred ca nu se stie lucrul acesta, cred doar ca se merge pe sistemul “sa ajungem noi acolo si vom vedea pe unde scoatem camasa” sau, mai grav, “nu vom mai fi noi la guvernare atunci”. Cati oameni vor fi capabili sa-si asigure batranetea? Nu din nestiinta, ci din lipsa veniturilor!

Lăsați un comentariu


Stiri

Debut al programului Rabla pentru electrocasnice

Vladimir Ionescu

Ministerul Mediului a anunțat joi că programul Rabla pentru electrocasnice poate fi accesat începând de vineri, bugetul pentru acest an fiind de 40 de milioane… Mai mult

Stiri

Ritmul înmaticulărilor de vehicule comerciale crește de 3 ori mai repede în România decât media UE

Vladimir Ionescu

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a comunicat astăzi situația înmatriculărilor de vehicule comerciale în Statele Membre ale UE + EFTA în luna Aprilie și… Mai mult

Stiri

Halucinanta alternativă a economiei românești la autostrăzi: Cum arată tabloul vitezei trenurilor de marfă și al întârzierilor, în ultimii 10 ani de UE

Mariana Bechir

Nu mai puțin de 69 de ani au întârziat trenurile de marfă din România în 2018 – ruta feroviară fiind singura alternativă la transportul greu… Mai mult

Stiri

Peste jumătate din firmele de transport mărfuri riscă insolvența – Coface

Adrian N Ionescu

Cu flote îmbătrânite de apetitul pentru achizițiile vehicule „importate de ocazie”, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri „rămâne unul vulnerabil, aflat în strânsă legătură cu infrastructura… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: UDMR nu mai susține nicio măsură guvernamentală până la soluționarea situației din Valea Uzului

Razvan Diaconu

Preşdintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat joi că UDMR nu va mai susţine nicio iniţiativă sau măsură a Guvernului. “până la soluţionarea situaţiei cimitirului din… Mai mult

Europa

Audi renunță la modelele sportive în favoarea unor viitoare modele electrice

Victor Bratu

Constructorul german de automobile Audi va scoate din producţie modele sportive TT şi R8 pentru a putea investi 14 miliarde euro în vehicule electrice, a… Mai mult

Stiri

Crește raportarea infecțiilor nosocomiale – subdeclararea rămâne îngrijorătoare

Vladimir Ionescu

Peste 1.000 de infecții intraspitalicești  (IAAM ) au fost raportate în aplicația CaPeSaRo, în primele patru luni ale anului 2019, ceea ce înseamnă că declararea… Mai mult