luni

28 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 ianuarie, 2011

In pofida mediului economic si financiar nefavorabil si a recesiunii prelungite, Fondurile de pensii private obligatorii administrate privat (asa-numitul pilon II) au inregistrat în România, in cursul anului 2010 un randament mediu de 15,1%. Acesta a fost mult superior inflatiei (7,73% pe ultimele 12 luni la finele lunii noiembrie) si nivelului dobanzilor bancare (situate sub 7 procente dupa impozitarea dobanzilor).

Demarata cu mult dupa alte state din centrul Europei, programul de creare a unor pensii private care sa completeze pe cele de stat, dovedit insuficiente, este deja in pericol, sumele stranse atragand atentia guvernantilor.

Activele nete administrate de cele noua fonduri au cumulat 4,3 miliarde de lei (circa un miliard de euro). E, cel putin deocamdata, o suma prea mica pentru a face cu ochiul guvernului, asa cum s-a intamplat in Ungaria, care tocmai detine presedintia europeana. Parlamentul acestei tari a votat luna aceasta anularea reformei pensiilor din 1997, iar guvernul a preluat active de circa 10 miliarde euro pentru a-şi reduce deficitul bugetar fara a accentua măsurile de austeritate.

La randul ei, campioana reformelor in domeniul pensiilor, Polonia, tara care nici nu a intrat in recesiune, a anuntat reducerea contributiilor la pensiile private de la 7,3% din salariu la doar 2,3%.


In Romania, acumularea de bani pentru plata viitoarelor pensii private a fost afectata prin intarzierea programului de majorare a contributiilor de la 2% catre 8% ( prevazuta initial pentru 2016). Situate actualmente la doar 3%, se profileaza o noua stagnare a dezvoltarii sectorului privat de pensii, daca nu cumva chiar o nationalizare dupa model maghiar. Numai in 2011, deficitul bugetar trebuie redus cu inca 2,4% din PIB si o serie de politicieni au pus ochii pe sumele deja stranse, date fiind precedentele din tarile mentionate.

Calculele arata ca 1 leu care nu a fost plasat azi in fonduri private, va insemna peste 20 de ani o pierdere de circa 7 lei. Simpla intarziere de majorare a cotei suplimentare deduse din contributiile sociale de 0,5% in 2009, tradusa in preturile de azi, va insemna 50 de lei mai putin la pensia din 2030 pentru fiecare an de tergiversare.

Estimarile Bancii Mondiale arata ca populatia Romaniei se va reduce cu 2,3 milioane de persoane pana in 2025, iar ponderea locuitorilor cu varste de peste 65 de ani va creste continuu. Rata de dependenta a varstinicilor (ponderea populatiei cu varste de peste 65 de ani) va fi de circa 18% in 2025, comparativ cu 14% in anul 2000. Numarul romanilor apti de munca, cu varste intre 15 ani si 64 de ani, va scadea cu circa 1,1 milioane de persoane in aceasta perioada, ceea ce inseamna ca diminuarea inevitabila a pensiilor de stat va trebui compensata din pensiile private. Ori, o eventuala taiere a surselor pentru acestea din urma va avea consecinte grave, pentru actualii salariati, care, culmea, au si platit cele mai inalte cote de contributii sociale.


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: