Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României

de Marin Pana 24.8.2012

Guvernul german tocmai pregătește o lege prin care să fie alocați bani pentru mamele dispuse să stea acasă și să-și crească copii până la vârsta de 3 ani. Motivele sunt mai multe – între altele, capacitatea redusă a sistemului de creșe – dar rațiunea principală se referă la marea problemă a Europei: scăderea demografică. Iar încurajarea natalității prin sprijin financiar acordat familiilor s-a dovedit a fi o măsură care funcționează.

Diferența între sumele acordate copiilor în vestul Europei și cele din România este de peste 10 la 1, câteva exemple din legislația occidentală fiind edificatoare în acest sens. Fără măsuri fiscale în favoarea noii generații, ne vom confrunta cu mari probleme pe termen mediu și lung: o problemă de încurajare a natalităţii, de întinerire a populaţiei, de demografie. În definitiv, o investiţie în contribuţiile viitoare la bugetele sociale.

La fel ca marea majoritate a ţărilor europene, Germania acordă sume de bani egale pentru fiecare copil persoanei care are copilul în întreţinere. Plăţile alocaţiilor ( Kindergeld) se fac în urma aprobării unei cereri adresate agenţiilor familiale care funcţionează la nivel local (Famillienkasse).

Suma este de 154 euro (aproximativ 700 lei)/copil/lună pentru fiecare din primii trei copii şi 179 euro (800 lei)/copil/lună pentru fiecare din următorii, de la al patrulea în sus. Este ca şi cum un român ar beneficia de scutire de impozit pentru circa 4.300 lei ( 5.000 lei) de fiecare copil.

În Irlanda, fiecare din primii doi copii este susţinut de stat cu 150 euro, iar de al treilea în sus cu 187 euro.

Finlanda acordă 100 euro pentru primul copil, 111 euro pentru al doilea, 142 euro pentru al treilea, 162 euro pentru al patrulea şi câte 183 euro de la al cincilea în sus.

Danemarca acordă banii şi în funcţie de vârsta copilului. Astfel, între 0 şi 2 ani, cuantumul lunar al alocaţiei este de 190 euro (plata se face trimestrial în coroane daneze, cursul de conversie folosit a fost 1 euro = 7,46 coroane). Între 3 şi 6 ani, alocaţia care revine lunar este de 150 euro iar după 7 ani scade cu puţin sub 120 euro.

România

Exemplele ar putea continua, dar ideea de bază este atenția deosebită acordată de sistemele sociale vest-europene generației viitoare. Nu doar la nivel declarativ, ci cât se poate de concret, la nivelul sumelor acordate, care depășesc cu mult pe cele acordate de statul român, chiar dacă se ține cont de diferența de nivel de trai.

Practic, exprimat în euro, diferența este de un ordin de mărime, adică 10 la 1.

În varianta românească, deducerea pentru un copil aflat în întreţinere se ridică la cel mult 100 lei ( echivalentul unui beneficiu sub forma banilor rămaşi la contribuabil de 16 lei sau 3,67 euro). La care se adaugă doar 42 lei, adică 9,65 euro. Per total, ceva mai mult de 13 euro.

Asta dacă nu cumva părintele face parte din categoria considerată prea bogată pentru deduceri ( de la 2.520 lei sau 566 euro pe lună), caz în care pentru copilul aflat în întreținere nu mai beneficiază de nici un fel de deducere.

De la această abordare și până la plasarea în fruntea clasamentului sărăciei la copii la nivelul UE nu mai este decât un pas. Majorarea sumelor acordate ar fi necesară dar nu și suficientă, fiind de preferat deducerea unor sume consistente pentru cei care lucrează și nu acordarea nediferențiată de bani unor părinți, care, pe alocuri, trăiesc exact de pe urma alocației.

Asta pentru a stimula creșterea numărului de copii care să poată avea un nivel de trai decent și care să poată contribui ulterior la susținerea viitoarelor generații de pensionari, nu să încarce și mai mult factura socială ca urmare a nivelului scăzut de pregătire și ridicat de evaziune sau infracționalitate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.8.2012

13 comentarii

  1. Beneficiile pentru copii din cateva tari UE si marea problema a Romaniei | Feed
    24.8.2012, 8:54 am

    […] mai multe despre Beneficiile pentru copii din cateva tari UE si marea problema a Romaniei pe […]

  2. John
    24.8.2012, 9:56 am

    inca o data, agresivitatea si impertinenta dreptei isi face loc in presa si in tentativele de influentare a optiunilor politice. d-le Pana, ce propuneti dvs. este o politica fascista de eugenie in favoarea celor bogati. aveti incredere ca indivizii cei mai apti, cu cel mare potential pentru societate sint selectati astfel ?
    de ce ignorati, anulati solutiile europene consacrate de practica democratica indelungata, cand va interzic potentialul castig pe banii statului ?

  3. brita
    24.8.2012, 1:31 pm

    lucrurile stau putin altfel in Germania: in primul an dupa nasterea copilului, parintele primeste 400 eur/luna in cazul in care nu a lucrat inainte de eveniment. dupa primul an, parintele primeste pt primul copil (cazul asta mi-e cunoscut) suma de 184 eur/luna, pina la virsta copilului de 18 ani.
    putin mai multa informare n-ar strica.
    apoi: chiar si in tarile vestice exista probleme cu familiile mari dar fara venituri. dar… alte sisteme, cu resurse mai mari.
    si nu cred ca parintii ar trebui sa se bazeze pe banii de la stat in planificarea nr dorit de copii.

    • brita
      24.8.2012, 1:33 pm

      ca o paranteza: suma de 184 eur trebuie privita proportional cu venitul mediu din Germania (si cu nivelul de trai, costul chiriei etc.), care este sensibil mai ridicat decit cel din Romania. cu alte cuvinte, nicaieri nu umbla ciini cu covrigi in coada.

  4. casandra
    24.8.2012, 11:50 pm

    Este dezgustatoare ideea de a elimina dreptul unui copil sarac la o alocatie doar din teama ca parintii lui lenevesc si beau banii copilului!
    Sunteti sigur ca nu sunteti un om el Evului Mediu intunecat? De unde ati aparut?
    In urma cu numai un secol, majoritatea covarsitoare a acestui popor era formata din flamanzi si desculti. Sunteti os domnesc sau doar o biata faptura care si-a uitat radacinile? De unde aveti acest dispret jegos pentru cei saraci si, poate!, decazuti? De ce le condamnati si copii?

    • Cristian Grosu
      25.8.2012, 6:21 pm

      Vă răspund eu în locul colegului meu, care nu poate răspunde acum – e plecat.

      Nu e ”un dispreț jegos”: e o formă încă neîncercată de-a găsi o soluție la un fenomen real – și vă asigur că e una de bună credință. Am copilărit – cu mușți ani în urmă, se-nțelege, având vecini care se bizuiau exclusiv pe alocația copiilor, iar urmașii lor locuiesc în același loc și trăiesc și ei, la rândul lor, din alocațiile copiilor (mulți): vă asigur că acele alocații nu-i ajută cu absolut (da ABSOLUT) nimic pe copii: mărunțișul de alocații este băut integral de părinți și de cine se mai nimerește pe acolo. desigur, ar fi o prostie să generaliză și să ”decretăm” că toți oamenii care au copii mulți și sunt săraci suntși leneși și băutori: e criză, e o societate strâmbă, e o piață a muncii distorsionată etc, etc – le știm pe toate.

      cazurile de care ziceți – de oameni care lenevesc și de cei decăzuți sunt cazuri speciale, ar trebui tratate ca atare de către serviciile sociale ale statului (ale unui stat cu politici publice, nu cu populisme ieftine – și vedeți bine că nu vorbesc despre partide de stânga și de dreapt, ci de ”ăștia” ai noștri) – căci bănuții ajung la părinți, pe agendă cărora – în cazurile la care facem vorbire, copii sunt undeva pe ultimul loc.
      o soluție trebuie găsită – ca să nu ne mai prefacem că sprijinim familiile cu copii – iar materialul de mai sus face o sugestie ca variantă la versiunile de până acum: nu avem nici banii altora în materie de sprijin social (deși România ar trebui să dezvolte un adevărat plan – și atunci s-ar găsi și bani, căci e vorba de demografie, adică , da! – de încrederea pe termen lung a ”piețelor” în România.) iar versiunea de-a se lucra cu deduceri nu e chiar de neluat în calcul. desigur – nu așa cum se face la noi: ci cu studiu de impact, evaluare a cosnecințelor etc – adică așa cum se fac legile în Europa aia care ne persecută.

      PS: Apropo de os din osul domesc: mă număr printre ”fanaticii” ideii că totul ține de individualitatea strictă – iar ideile și angajamentul lor pentru ele nu au neapărată legătură cu apartenența socială sau statutul social al celui care luptă pentru ele. Poate tocmai pentru că am întâlnit tipologii felurite, care m-au învățat să măsor de câteva ori înaite de-a pune o etichetă: am cunoscut ”boieri” care se gândesc la ”săraci” mai mult decât o fac reprezentanții săracilor; și invers: am cunoscut palavragii care și-au făcut averi, statut social și s-au făcut ”oameni” plângând pe unmărul săracilor cărora, în loc să le asigure politici sociale coerente (chiar controversate și dureroase la un moment dat) le aruncă zilnic grăunțe.

      • Dorel
        26.8.2012, 7:50 pm

        ce probabil ca Dna/Dnul casandra nu a observat e ca se vorbeste de deduceri de impozite din venitul brut – daca ai venit brut(cel putin asta am inteles eu – mai ales ca sint obisnuit cu tipul asta de sustinere). Cred ca de aici ar trebui inceput, toti la Rromania ma intreaba “cit cistigi” – intrebare care ma irita din motive lesne de inteles – si toti imi zic lasa ba grosu zii cit iei in mina. Multi in Romania inca mai cred ca pe timpul lui Puiu nu plateau impozite.

    • George
      26.9.2012, 1:09 pm

      Ai dreptate casandra. Sora mea a avut o prietena ai caror parinti aveau probleme grave cu alcoolul din ce imi spunea si ea a avut ambitia de a face o facultate si a reusit sa ajunga sa invete la New York.

  5. Beneficiile pentru copii din cateva tari UE si marea problema a Romaniei | News
    25.8.2012, 4:55 am

    […] mai multe despre Beneficiile pentru copii din cateva tari UE si marea problema a Romaniei pe […]

  6. Educatia,cultura,arta,sport ,religie si …medicina!- RadioMetafora.ro
    25.8.2012, 7:41 am

    […] Guvernul german tocmai pregateste o lege prin care sa fie alocati bani pentru mamele dispuse sa stea acasa si sa-si creasca copiii pana la varsta de 3 ani. Motivele sunt mai multe – intre altele, capacitatea redusa a sistemului de crese – dar ratiunea principala se refera la marea problema a Europei: scaderea demografica. Iar incurajarea natalitatii prin sprijin financiar acordat familiilor s-a dovedit a fi o masura care functioneaza. Diferenta intre sumele acordate copiilor in vestul Europei si cele din Romania este de peste 10 la 1, cateva exemple din legislatia occidentala fiind edificatoare in acest sens. Fara masuri fiscale in favoarea noii generatii, ne vom confrunta cu mari probleme pe termen mediu si lung: o problema de incurajare a natalitatii, de intinerire a populatiei, de demografie. In definitiv, o investitie in contributiile viitoare la bugetele sociale. La fel ca marea majoritate a tarilor europene, Germania acorda sume de bani egale pentru fiecare copil persoanei care are copilul in intretinere. Platile alocatiilor (Kindergeld) se fac in urma aprobarii unei cereri adresate agentiilor familiale care functioneaza la nivel local (Famillienkasse).Citeste mai multe despre Beneficiile pentru copii din cateva tari UE si marea problema a Romaniei pe cursdeguvernare.ro.  […]

  7. Politici de creștere demografică: Cum a balansat natalitatea către femeile salariate și instruite. România și politicile familiale europene » CursDeGuvernare.ro
    24.10.2012, 8:45 am

    […] (Citește și: ”Beneficiile pentru copii în câteva țări ale UE și marea problemă a României… […]

  8. Legătura dintre alocația pentru copii, politica fiscală și impactul demografic » CursDeGuvernare.ro
    29.7.2013, 11:29 am

    […] (Citește și: ”Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României”) […]

  9. Natalitatea în familiile de salariați: Problema deducerilor și a alocațiilor » CursDeGuvernare.ro
    22.9.2013, 10:42 am

    […] (Citește și: ”Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României”) […]

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult