fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Rata de fertilitate și economia. O comparație România – UE

de Marin Pana 8.11.2013

România ocupă penultimul loc între țările Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de copii născuți de o femeie (rata de fertilitate). Cu o medie le nivel național de doar 1,25 copii/femeie ne plasăm la mică distanță de Ungaria (care are un indice de 1,23) și la foarte mare distanță de rata de fertilitate ce ar permite păstrarea numărului populației la nivelul actual (ar fi nevoie de 2,1 copii/femeie).

Subiectul nu ține doar de social ci are implicații tot mai clare din perspectiva capitalului uman care ar trebui să contribuie la dezvoltarea țării dar și la susținerea din partea statului a celor neaflați în activitate. Proiecțiile în acest sens sunt de-a dreptul alarmante. Sprintul spre reducerea decalajelor de nivel de trai nu se poate face cu o încărcare excesivă de taxe, dat fiind numărul tot mai mic de impozitați în perspectivă.

(Citiți și: ”Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile”)

Datele Eurostat pentru anul 2012 plasează pe podiumul european al fertilității la nivel național Irlanda (rata 2,05), Franța (2,01) și Marea Britanie (1,96). Urmează țările nordice Suedia (1,90), Finlanda (1,83) și Danemarca (1,75), între care se intercalează cuplul Belgia (1,81) – Olanda (1,76), ceea ce sugerează că numărul nașterilor este în relație directă cu nivelul de trai și cu grija acordată de stat familiilor.

Excepția care confirmă regula o constituie cel de-al nouălea stat care completa în 2012 treimea țărilor situate peste media UE la indicatorul specific privind numărul de copii, și anume Lituania (1,76). De altfel, alte două membre ale spațiului economic european, Islanda (2,02) și Norvegia (1,88) vin să confirme această aserțiune.

Germania, Italia, Spania sau Austria pot compensa mai ușor deficitul de nașteri prin liberalizarea politicilor de imigrație. Spre deosebire de aceste state, România nu are posibilitatea de a oferi condiții mai bune de trai decât pentru cetățeni din afara UE, din țări unde situația economică și politică este și mai puțin bună decât la noi.

Desigur, mentalitatea și uzanțele sociale joacă și ele un rol semnificativ în planificarea familială, alături de influența situației din țările vecine. Totuși, diferențele majore dintre țări precum Cehia și Slovacia sau Grecia și Cipru (raport net diferit între tineri și vârstnici) sunt de natură să arate importanța primordială a politicilor sociale și nu a obiceiurilor la nivel de mase populare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Fertilitate și asigurări sociale

Datele Eurostat sunt de natură să identifice situații diferite în cadrul aceleiași grupe de țări, clasificată strict după indicatorul de fertilitate. Irlanda se află într-o poziție cu totul excepțională, cu o ”încărcare socială” (persoane tinere și vârstnice, care se întrețin covârșitor din taxe și impozite și nu din activitatea depusă) medie, dar cu o susținere bună în perspectivă a sistemului de asigurări sociale.

(Citiți și: ”Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pentru anul în care 35 la sută dintre români vor fi pensionari”)

Nu același este cazul Franței, campioana UE la obligații sociale asumate de stat, nu doar prin politica tradițională dar și prin domensiunea celor asistați. Cu toate acestea, la fel ca și Marea Britanie, situată și ea peste medie la suma celor aflați din start în afara pieței muncii, ea a făcut eforturi, prin stimulentele oferite familiilor cu copii, pentru a păstra un raport supraunitar între tineri și vârstnici.

Ceea ce dintre nordicele din plutonul doi a reușit până acum doar Olanda, celelalte state încercând doar să ia măsuri din timp pentru a echilibra structura pe vârste a populației, cu avantajul de a putea aloca resurse importante în acest sens ( desigur și cu susținerea din partea socială a unui nivel relativ ridicat de impozitare în contrapartidă cu o calitate bună a serviciilor sociale).

La polul opus al acestor abordări regăsim, nu întâmplător , Grecia și Portugalia, cu o încărcare socială peste media UE și cu un dezechilibru pronunțat între numărul de copii și numărul de pensionari. Ceea ce conduce la ideea corelației cu o performanță economică scăzută. Surpriza majoră o constituie statul cu cel mai redus raport tineri/bătrîni (64% !), nimeni alta decât locomotiva europeană Germania.

Germania a forțat creșterea simultan cu reducerea obligațiilor sociale ale statului, nu prin cuantum ci prin numărul beneficiarilor. După care a asimilat un mare număr de imigranți pentru a susține cea mai însemnată categorie de vârsta a treia din UE ( peste 20% din populație). Ceea ce a patra mare economie a UE, Italia, a încercat și ea, doar că pariul pe Volkswagen a reușit ceva mai bine decât cel pe Fiat.

De unde se vede că dimensiunea țării contează, și, dincolo de dimensiune, avansul deja luat în materie tehnologică.

(Citiți și: ”Legătura dintre alocația pentru copii, politica fiscală și impactul demografic”)

În acest peisaj, România se află la coada clasamentului fertilității cu perspective destul de ”albastre” în materie de susținere a viitorilor pensionari din munca actualilor școlari. Alături, iar o coincidență interesantă, de aspirantele la nivelul de trai occidental, Polonia și Ungaria.

Suntem, însă, pe locul al patrulea ca încărcare socială, după Slovacia, Polonia și Cipreu, dar înaintea Cehiei sau Ungariei și la un raport de 1 la 1 între tineri și vârstnici. Ceea ce înseamnă că e momentul să luăm să luăm o decizie înainte de a trece dinspre situația încă ușoară a Poloniei spre debalansarea generațiilor, precum Ungaria. Cea mai probabilă variantă ar fi să luăm din timp modelul Franței.

(Citiți și: ”Politici de creștere demografică: Cum a balansat natalitatea către femeile salariate și instruite. România și politicile familiale europene”)

Nefiind nemți, tocmai pentru că suntem veri cu italienii și conștienți că suntem un stat de mărime medie și economie mică, ar trebui să ardem etapele și să luăm aminte la modelul francez. Adică să repartizăm mai multe resurse spre populația tânără, înainte de a ajunge să cumulăm și obligațiile la nivelul Franței. Altminteri, dincolo de simpla dezbatere de tip oul sau găina, ne vom afecta rezultatele economice pentru următorii zeci de ani. Asupra posibilităților de punere în practică vom reveni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Decizie CJUE cu impact pentru centrala Cernavodă: Construcția unei centrale nucleare poate beneficia de ajutor de stat aprobat de CE

Iulian Soare

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat, pe 22 septembrie, faptul că devoltarea unei centrale nucleare poate beneficia de un ajutor de stat aprobat… Mai mult

Stiri

Rabla pentru electrocasnice 2020 – Plafonul total e de 40 milioane de lei

Vladimir Ionescu

Proiectul „Rabla Electrocasnice” pentru 2020 a fost pus în dezbatere publică și prevede finanțare pentru șapte tipuri de echipamente, între care televizoare, frigidere, aspiratoare, uscătoare… Mai mult

Europa

Semnale mixte ale revenirii consumului din China

Vladimir Ionescu

Consumul din China a început să dea semne de revenire, după prăbușirea generată de pandemie, însă acesta este dezechilibrat în sensul că vânzările au crescut… Mai mult

Europa

Oficial Fed: Economia americană este mai fragilă decât indică datele

Vladimir Ionescu

În ciuda datelor economice încurajatoare, un oficial al Rezervei Federal (Fed) din SUA este mai puțin optimist cu privire la evoluția celei mai mari economii… Mai mult

Europa

Euronews: Polițiștii români de la frontiera cu Serbia, acuzați că bat imigranți

Iulian Soare

Șase sirieni și un egiptean acuză polițiști români de frontieră că au fost returnați cu forța în Serbia, după ce au fost bătuți și supuși… Mai mult

Digital

UE deschide al treilea front împotriva giganților IT americani: securitatea datelor din cloud

Iulian Soare

Uniunea Europeană face al treilea pas în bătălia cu giganții IT americani și începe demersul de a legifera domeniul cloud computing, după ce a pornit… Mai mult

Stiri

PAID cere schimbarea legislației pentru a-și crește gradul de acoperire a asigurării obligatorii de locuințe

Adrian N Ionescu

Gradul de cuprindere al poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) este în prezent de 20%, dar conducerea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale –… Mai mult