fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Semnal pentru sistemul sanitar : Durata de viață fără sănătate a crescut cu 50% în 4 ani

de Marin Pana 4.11.2013

Din 2007 și până în 2011, speranța de viață fără a beneficia de sănătate a crescut cu aproape 50% atât pentru bărbați cât și pentru femei, potrivit datelor publicate de Institul Național de Statistică. Evoluția foarte rapidă a acestui indicator spre media europeană se constituie într-un semnal de alarmă și necesită alocarea timpurie de resurse pe termen lung pentru persoanele de vârsta a treia în domeniul sanitar.

La intrarea în Uniunea Europeană, speranța de viață sănătoasă era foarte aproape de media europeană la bărbați și exact la nivelul acestei medii pentru femei. Însă, speranța de viață semnificativ mai redusă la noi decât la nivelul mediei UE determina un decalaj de peste cinci ani în speranța de viață fără a beneficia de sănătate deplină.

Prin urmare, și resursele alocate în sistemul de sănătate erau considerabil mai mici în raport cu uzanțele europene, dat fiind numărul mult mai mic de beneficiari raportat la numărul total de locuitori. În decurs de doar patru ani, speranța de viață sănătoasă a scăzut cu 3,1 ani la bărbați ( față de o creștere de 0,1 ani la media europeană) și cu 5,5 ani la femei (!) ( v. tabelele).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Paradoxal, bărbații au ajuns astfel să aibă o speranță de viață sănătoasă mai mare decât a femeilor, cu toate că trăiesc în medie cu 7,2 ani mai puțin decât femeile. Intersant este că și la bărbați și la femei majorarea perioadei de viață fără sănătate deplină a fost identică, deși valorile au rămas mult diferite (de la 9,1 ani la 13,5 ani la bărbați și de la 14,3 ani la 21,1 ani la femei).

Dacă ne uităm la valorile europene, această evoluție era de așteptat dar sunt două elemente de natură să îngrijoreze puternic. Primul, s-a derulat foarte repede iar la femei deja am depășit media europeană, ceea ce va pune o sarcină suplimentară importantă pe sistemul de sănătate. Al doilea, și mai grav, convergența s-a făcut prin reducerea puternică a speranței de viață sănătoasă și nu a duratei de viață.

Practic, asistăm la o deplasare a accentului în necesitățile sociale dinspre asigurarea pensiilor înspre acoperirea cheltuielilor obligatorii pentru ameliorarea stării de sănătate. Care ar trebui să se reflecte și în bugetele alocate și în contribuțiile achitate de cei aflați în activitate. Mai pe românește, indiferent cât ar fi pensia, mai important este să apuci să o iei în condiții acceptabile de sănătate.

De altfel, tocmai neglijarea sistematică a sănătății forței de muncă în perioada de tranziție la economia de piață a contribuit la această evoluție dramatică a stării generale de sănătate a populației. Limitarea accesului la serviciile sanitare pe viitor pe motiv de lipsă de resurse sugerează că se poate ajunge la echilibrarea sistemului de pensii pe cale naturală.

Adică tocmai cei care au achitat în ultimele decenii cele mai mari contribuții la buget și și-au afectat starea de sănătate pentru a reuși să răzbată într-un sistem nou de lucru, mult mai stresant, simultan cu susținerea pensiilor și stării de sănătate a generațiilor precedente nu vor mai putea beneficia de servicii sanitare în aceeași măsură cu cei pe care i-au susținut.

Cert este că sunt necesare măsuri urgente ( după cum s-a văzut, efectele se manifestă pe termen lung), pentru creșterea resurselor alocate sănătății (nu limitarea cheltuielilor) și asistării persoanelor vârstnice.

Totodată, acestea din urmă ar trebui să valorizeze mai mult starea de sănătate ( cât timp o mai au) decât cuantumul beneficiilor cuvenite după ieșirea din activitate.

La nivelul salariaților, ar trebui introduse rapid programe de prevenție pentru depistarea precoce și tratarea cu costuri mult mai reduse a afecțiunilor frecvente și chiar probabile în anumite condiții de muncă, vârstă și caracteristici fizice. În loc de o abordare contabilă, este necesară o restructurare inteligentă și cu grijă față de oameni a domeniilor sociale. Și sănătatea este mai bună decât toate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.11.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în vizită la Beirut. 26 de oficiali libanezi reținuți în anchetă

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află sâmbătă la Beirut, înaintea organizării unei conferințe a donatorilor care urmărește strângerea de fonduri care să fie folosite… Mai mult

Stiri

România a trimis opt tone de materiale medicale în Liban

Razvan Diaconu

România a trimis sâmbătă aproximativ opt tone de materiale medicale în Liban, cu două aeronave care au pleacat de la Baza 90 Otopeni. Cu această… Mai mult

Stiri

Munca flexibilă, aprobată prin OUG. Detaliile

Razvan Diaconu

Proiectul pentru introducerea muncii flexibile (corespondentul modelului german Kurzarbeit) a fost aprobat în ședința de Guvern de vineri. Angajatorul va putea reduce unilateral timpul de… Mai mult

Europa

Șapte județe din România, incluse de Germania în lista „zonelor de risc” de călătorie

Vladimir Ionescu

Judeţele Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş au fost incluse de autorităţile din Germania pe lista zonelor de risc, iar persoanele care intră… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult