Chișinău / Organizațiile unioniste înființează ”Sfatul Țării 2” și adoptă „Foaia de parcurs a Reunificării”

1.700 de delegați din organizații neguvernamentale unioniste au votat duminică, la Chișinău, formarea Sfatului Țării 2 și obiectivele ce trebuie parcurse pentru ca unirea Republicii Moldova cu România să aibă loc cel târziu în 2018.

Organizatorii acestui congres unionist au anunțat formarea Sfatului Țării 2 (primul fiind cel din 1918, când s-a aprobat unirea din 1918), for format din intelectuali care susțin activ unirea României cu Republica Moldova, dar și ofițeri, tineri, veterani de război etc., care se va ocupa de concretizarea obiectivelor stabilite duminică.

Organismul a fost creat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 și Blocul Unității Naționale, format din mai multe organizații non-guvernamentale din Republica Moldova, și intelectuali reprezentaţi de Forul Democratic al Românilor din Moldova, Uniunea Scriitorilor din Moldova şi o parte a membrilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Sfatul Țării este un organism nonguvernamental care reunește reprezentanți ai tuturor ONG-urilor unioniste din Republica Moldova. Și care este inspirat de parlamentul care a votat unirea în 1918.

În 1917, când s-a proclamat autonomia Basarabiei, s-a format un legislativ numit Sfatul Țării, care era compus din 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, iar 58 erau aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale.

Acest legislativ a votat, pe 27 martie 1918 unirea Basarabiei cu România.

Sfatul Țării 2, ales duminică, are în componență reprezentanți ai categoriilor sociale care au format Sfatul Țării din 1917 – 1918.

Această structură va avea comisii de lucru pe diferite domenii, exact ca un parlament, iar membrii săi vor elabora strategii, vor încerca să influențe deciziile luate de autoritățile de la Chișinău, vor face lobby în țară și străinătate  și, totodată, vor explica opiniei publice avantajele unirii cu România.

Acest parlament paralel, al unioniștilor, este format din 101 de persoane, printre care Mircea Druc (fost premier al Republicii Moldova), Nicolae Dabija – președintele Forumului Democratic al Românilor, Ion Ungureanu – actor și regizor, Alexandru Moșanu – istoric, Ion Negrei – istoric, celebrul compozitorul Eugen Doga, Arcadie Suceveanu – poet și jurnalist, Nicolae Botgros – violonist și dirijorul Orchestrei de muzică populară Lăutarii, Petru Hadârcă – actor și fost director al Teatrului Național, Petru Bogatu – scriitor și jurnalist etc.

„Știm de unde am pornit și unde vrem să ajungem. Strategia noastră se bazează pe o serie de pași concreți, care decurg din abordarea pragmatică a procesului de Reunificare. Pasul final este ca în 2018, Unirea să fie votată în cele două parlamente”, a declarat Constantin Codreanu, coordonator al Blocului Unității Naționale și membru al grupului de inițiativă pentru crearea Sfatului Țării 2, potrivit moldova.org.

Sfatul Țării nu va participa la alegeri, au mai declarat liderii mișcării unioniste.

Cei 1.700 de delegați i-au investit pe membrii Sfatului Țării cu obiectivele ce trebuie atinse pentru unirea din 2018, obiective enumerate în Foaia de parcurs.

„Foaia de parcurs – REUNIREA 2018” cuprinsă în Proclamația de constituire a Sfatului Țării 2:

• Informarea tuturor ambasadelor, privind proiectul Reunificării României și R. Moldova într-o entitate statală comună, precum și a consecințelor acestui fapt pentru securitatea regională și europeană;
• Înfrățirea tuturor localităților din R. Moldova cu localități din România;
• Promovarea în teritoriu a beneficiilor pentru culturile agricole ca urmarea reunificării;
• Promovarea avantajelor reformei administrative și revenirea la județe, în R. Moldova;
• Promovarea avantajelor introducerii punctelor vamale comune R. Moldova – România;
• Promovarea avantajelor unificării valutare prin instituirea unei valutei comune și preluarea de către BNR a gestionării segmentului financiar-bancar al Moldova;
• Promovarea avantajelor unificării vamale și a politicilor fiscale după modelul UE;
• Promovarea avantajelor unificării activităților diplomatice;
• Introducerea unui serviciu militar profesionist după standarde NATO în R. Moldova;
• Pregătirea unei agende precise pentru rezolvarea conflictului transnistrean, prin obținerea unor negocieri directe între București și Moscova;
• Facilitarea procesului de redobândire a cetățeniei române;
• Dialogul cu autoritățile competente pentru finalizarea urgentă a lucrărilor de interconectare și obținerea independenței energetice până în 2017;
• Dialogul cu autoritățile competente pentru construcția unei linii de căi ferate Chișinău – Iași, cu ecartament european și construcția unei linii de căi ferate de mare viteză Bălți – Chișinău – București – Timișoara;
• Construcția autostrăzilor Chișinău – București și Chișinău – Iași – Cluj-Napoca;
• Crearea unui spațiu audiovizual unic: România – R. Moldova;
• Unificarea programelor educaționale din România și R. Moldova;
• Adoptarea programelor educaționale din România în instituțiile de învățământ din R. Moldova;
• Unificarea sistemului de telefonie, serviciul de urgență 112 și a serviciilor poștale;
• Promovarea avantajelor constituirii în România a unui Fond pentru Moldova.

În paralel, aproximativ 30.000 de persoane din toată Republica Moldova au participat duminică, potrivit TVR1, la Marșul Unirii, cea mai mare manifestație de acest gen care a avut loc până acum la Chișinău.

Marșul aniversează 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România, aceasta fiind prima provincie care accepta în 1918 alipirea la ceea ce avea să devină România Mare.

Participanții la manifestarea de duminică au purtat steaguri tricolore și au scandat în favoarea unirii cu România.

În timpul marșului au existat două alerte privind amplasarea unor bombe în apropierea participanților, dar ambele s-au dovedit false.