Cam cât costă susținerea cursului. Va mai creşte dobânda de referinţă?

Analiștii a două mari bănci din România cred că Banca Națională a României a vândut între 900 și 1.000 de milioane de euro, numai în iunie, pentru a opri tendința de depreciere a leului.

„Dispariţia de pe piaţă a unui excedent de lichidităţi în lei de 16 miliarde în două luni nu poate fi explicată doar de operaţiile Trezoreriei” Ministerului de Finanţe, spune o notă a BCR.

Astfel că, „nu avem încotro decât să supectăm că banca centrală a intervenit pe piaţa valutară. Operaţiunile contra deprecierii leului au fost mai evidente în mai, dar este foarte probabil să fi continuat şi în iunie, după cum sugerează scăderea (încă inexplicabilă) a rezervei valutare cu 900 de milioane de euro”, scrie Horia Braun-Erdei, economistul şef al BCR, în nota citată.

(Citiți și: ”13 miliarde euro deficitul comercial – adică 7% din PIB. De unde, de ce?”)

„Datele privind rezervele valutare pe luna iunie sugerează, după plata eurobondurilor, intervenții valutare de până la 1 miliard de euro. Vedem nivelul curent al cursului drept unul nesustenabil față de cel al țărilor corespondente pe termen mediu”, scrie şi ING Bank în propria notă.

Estimările celor două bănci indicaseră vânzări de valută în mai de 1,5 miliarde de euro (ING Bank) sau de 1,0 miliarde de euro (BCR).

(Citiți și: ”Presiunea pe care balanța comercială o pune pe curs. Mutarea accentului spre export – esenţială”)

Rezervele valutare la BNR au scăzut în iunie cu peste 1,35 de miliarde de euro, la 31,7 miliarde de euro.

Cursul este presat insistent de creșterea importului și de dezechilibrele semnificative ale balanței comerciale, provocate de creșterea consumului.

Dilemele BNR

Miercuri are loc a cincea şedinţă de politică monetară din acest an a administratorilor băncii centrale, care au decis în trei dintre acestea majorări ale dobânzii de politică monetară, sub presiunea ridicată a creşterii accelerate a inflaţiei.

Fiecare majorare cu câte 25 de puncte de bază au dus dobânda de politică monetară până la 2,50%, dar probabilitatea ca acum să mai fie decisă încă o majorare este de circa 60%, potrivit BCR.

„Sistemul de apărare al băncii centrale este deja la cote înalte, întrebarea este cât de înalt vrea BNR să fie barajul pe care îl construieşte şi pe ce durată”, spune Horia Braun-Erdei (foto).

Administratorii BNR trebuie să caute răspunsurile corecte la întrebări dificile, potrivit BCR:

• Cât de mult va dura aversiunea la risc faţă de pieţele emergente?
• Cât îi va mai lua inflaţiei să-şi schimbe tendinţa?
• Cum va digera economia situaţia?