La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Presiunea pe care balanța comercială o pune pe curs. Mutarea accentului spre export – esenţială

de Marin Pana 10.1.2018

Cursul de schimb mediu euro/leu a înregistrat în 2017 cea mai mare creştere din ultimii cinci ani, iar cursul la final de an cel mai consistent avans din ultimii opt ani, potrivit datelor oficiale.

Totuşi, valorile de 1,72% şi, respectiv, 2,61% sunt relativ mici raportat la practica internaţională, unde fluctuaţiile în trio-ul euro-dolar-liră sterlină sunt mult mai importante.

Diferenţa este că acele economii sunt mai puternice şi îşi permit fluctuaţii mai mari de curs, pe când economia românească  a mult mai puţin solidă iar expectaţiile de stabilitate  leului sunt mult mai ridicate, tocmai prin faptul că în majoritatea celor nouă ani din intervalul 2009 – 2017, variaţiile au fost cu totul minore, de până la un procent sau uşor peste.

În treacăt fie spus, România ar fi trecut formal destul de lejer testul mecanismului ERM II, anticamera adoptării euro, din perspectiva fluctuaţiilor de curs, impuse în cota de +/- 15% la acest criteriu ( pentru referinţă să ne amintim să slovacii nu s-au încadrat întocmai la aderarea din  2009 şi a fost nevoie de o modificare a parităţii centrale pe ultima sută de metri).

De remarcat faptul că, până şi în perioada de maximă criză, când PIB-ul a scăzut cu peste şapte procente iar cursul a fost reaşezat la limita ce ar fi fost impusă prin ERM II , evoluţia la final de an a fost limitată la ceva mai mult de şase procente. Ceea ce, în sine, a reprezentat la acel moment un succes care ar fi trecut neobservat, dacă nu ar fi fost criticat de cei care sperau într-o degringoladă pe piaţa valutară.

Revenind la oile noastre, decizia de a accelera pe export, cel care ne-a scos din criza economică a fost reversată imediat ce ne-am văzut ieşiţi la mal. Ceea se vede dacă alăturăm gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate (valori FOB/FOB, adică cele mai favorabile) cu evoluţia cursului de schimb – vezi tabelul.

Se poate deduce uşor care este importanţa unui grad de acoperire rezonabil de ridicat ( măcar 90%) în a putea plăti pentru importurile de mărfuri cu banii rezultaţi din exporturile de mărfuri. Nu că nu ar fi fost util să ne ducem chiar mai sus, spre 100%, pentru a reduce dependenţa de investiţiile străine care să vină să plombeze golul creeat şi să echilibreze piaţa valutară, alături de excedentul din servicii.

Cert este că mutarea tot mai clară până spre aproape exclusiv pe consumul intern ( schimburile externe au ajuns să afecteze negativ PIB) nu avea cum să nu afecteze tot mai clar cursul de schimb. Modificat de la 4,49 lei/euro medie iniţială prevăzută şi utilizată la bugetul pe 2017 la un 4,56 lei/euro atins la limită (fără rotunjire).

Iar asta în condiţiile în care tendinţa nu arată deloc bine, dacă ne uităm la debalansarea între valoarea de plecare în 2017, media anuală şi valoarea cu care s-a încheiat anul. Cu o medie plasată la mai puţin de un sfert ca poziţie în intervalul de creştere faţă de plecare şi mai mult de trei sferturi faţă de final.

De reţinut, în intervalul analizat, este doar al doilea an în care valoarea medie este între cea de plecare şi cea de final (după 2012, care seamănă bine cu 2017 şi prin evoluţia cursului pe parcursul anului şi prin gradul de acoperire). Ceea ce ar putea fi rău , dar şi bine, în cazul în care am reuşi cumva să reechilibrăm creşterea spre export şi să ducem valoarea medie a cursului înapoi SUB cea de la început de an şi cea de final de an, precum în toţi ceilalţi ani prezentaţi.

Una peste alta, datele anterioare, bazate pe o practică îndelungată, arată ca fiind optimă o repliere lentă, ordonată, calmă şi limitată, pe aliniamente care pot fi susţinute raţional. Scăderea cursului de schimb mediu euro/leu, de la cele aproape 4,57 lei/euro valoare medie pentru 2017 spre cele 4,55 lei/euro (trecute în legea bugetului pe 2018) apare cam hazardată, dată fiind plecarea din 4,66 lei/euro, chiar dacă admitem cazul fericit al mediei sub marginile intervalului.

Diferenţialul de inflaţie este tot mai clar între noi şi Zona Euro şi lasă un mic spaţiu de manevră. Însă o apreciere în termeni reali a leului (dezirabilă în principiu, dar în dezacord cu măsurile fiscal-bugetare) pe fond de deficit comercial în expansiune nu face sens, nu ar face decât să afecteze şi mai mult competitivitatea externă. Atenţia maximă ar fi în sensul întoarcerii tendinţei de scădere a gradului de acoperire măcar peste pragul critic de 90%.  

Desigur, variaţia monedei naţionale va fi şi în sensul scăderii nominale a cursului iar banca centrală va încerca să atenueze exuberanţele speculative. Regimul valutar ales de noi este flotare controlată, dar nici nu se poate transforma într-un soi de control flotant, deoarece piaţa este piaţă. Iar la finalul zilei nu poţi decât să admiţi, cu costuri mai mari sau mici, eventual suplinite prin profesionalism, realitatea dură a fundamentelor economice şi a tranzacţiilor libere.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul de finanțe explică lipsa de credibilitate a României: Previziunile economice pesimiste ale Comisiei influențează piețele, efectul confirmă prognoza

Alexandra Pele

Raportul de țară al Comisiei Europene este nefavorabil României, iar prognozele pesimiste ”tind să se confirme”, a acuzat Eugen Teodorovici, vineri, în cadrul conferinței de… Mai mult

Stiri

Selecție pentru naționala României la Campionatul European de Securitate Cibernetică

Vladimir Ionescu

Tinerii cu talent la calculatoare se pot înscrie la preselecțiile pentru echipa națională a României care va participa la Campionatul European de Securitate Cibernetică 2019,… Mai mult

Stiri

Neuroleptice administrate copiilor – CRJ cere explicații pentru unul dintre abuzurile din sistemul de protecție specială

Vladimir Ionescu

Neuroleptice în cantități alarmante și de cele mai multe ori la cererea îngrijitorilor acestora, nu a reprezentantului lor legal, au fost administrate anul trecut, în… Mai mult

Stiri

Reacții furioase ale Siriei după afirmația lui Donald Trump că ”a venit vremea ca SUA să recunoscă suveranitatea Israel în Golan”

Razvan Diaconu

”După 52 de ani, a venit vremea ca Statele Unite să recunoască deplin suveranitatea Israelului în Golan, care are o importanţă strategică pentru statul Israel… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cheamă reprezentanții societății civile la consultări privind referendumul pe justiţie

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis invitaţii reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale pentru consultări privind referendumul pe justiţie, care vor avea loc marţi. Anunţul, potrivit News.ro, a… Mai mult

Stiri

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare. Impactul asupra băncilor ar urma să scadă la sub un miliard de lei

Alexandra Pele

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare, printr-un OUG care ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, după o nouă discuție… Mai mult

Stiri

ING, împreună cu Bank of Beijing, înfiinţează prima bancă din China cu un acţionar majoritar străin

Adrian N Ionescu

ING Bank, parte a celui mai mare grup olandez de servicii financiare, şi Bank of Beijing (BoB) au înfiinţat o societate mixtă cu 448 milioane… Mai mult