Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Analiză

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru… Mai mult

04.06.2019

Evenimentul

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de… Mai mult

03.06.2019

La obiect

Descărcarea dezechilibrelor pe cursul leului poate începe chiar în acest an. Scenariile analiştilor şi necunoscuta BNR

Scenariile analiştilor privind evoluţia cursului valutar sunt mai degrabă prudente, pentru lunile care urmează, dar severe pentru începutul anului viitor şi mai târziu, când raportul… Mai mult

03.06.2019

Cronicile

13 miliarde euro deficitul comercial – adică 7% din PIB. De unde, de ce?

de Marin Pana , 20.2.2018

Deficitul comercial pe 2017 a fost de 12.955,7 milioane euro, cu 30% mai mare decât în anul anterior.

În pofida creşterii economice mai mult decât robuste, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a coborât la doar 86,4%, adică aproape la nivelul din anii de criză 2011-2012, după patru ani în care s-a înrăutăţit sistematic.

În decembrie s-a înregistrat un nivel lunar record al minusului din schimburile externe, care a urcat până la peste 1,6 miliarde de euro.
De reţinut, problema nu a fost atât nivelul ridicat al importurilor cât performanţa cea mai slabă dintre toate lunile anului trecut pe partea de exporturi.

Anul trecut, importurile au continuat să crească într-un ritm semnificativ mai mare decât exporturile (12,2% față de 9,1%, la valori exprimate în euro).

Pragul de 13 miliarde euro deficit comercial a fost evitat ”la mustaţă”, după ce în decembrie 2017 importurile s-au redus cu aproape un milliard de euro faţă de nivelul la care ajunseseră în octombrie şi noiembrie.

Situația la zi (cu valori rectificate) pe ultimele 24 de luni, pentru a putea vedea schimbările fiecărei luni faţă de aceeaşi lună din anul anterior se prezintă după cum urmează:

După cum se poate vedea, doar în lunile martie, mai şi august 2017 ritmul de creştere al exporturilor a fost peste cel al importurilor. Dar scorul câştigător a fost atât de strâns, încât până şi în aceste cazuri, deficitul comercial a continuat să crească. Cu alte cuvinte avem nevoie nu doar de un ritm mai mare de creştere a exporturilor faţă de importuri ci de un ritm mult mai mare, pentru a încerca să reducem deficitul cronic din schimburile externe de mărfuri.

(Citiți și: ”Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația”)

Raportând valoarea soldul comercial negativ la PIB preliminat pentru anul în curs (186,77 miliarde euro la cursul mediu de 4,5681 lei/euro) rezultă un minus din schimburile externe de mărfuri îngrijorător, de aproape 7% din PIB. Aşadar s-a văzut cât se poate de clar cum producţia internă s-a dovedit incapabilă să ţină pasul cu creşterea veniturilor populaţiei.

Situaţia pe destinaţii mari şi în structura pe sectoare

Schimburile cu țările din UE au fost de circa 47,48 miliarde de euro la export și 57,28 miliarde euro la import (76% din total şi la exporturi şi la importuri). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 15,16 miliarde euro și importuri de 18,32 miliarde euro (24% din total şi la exporturi şi la importuri). Cu alte cuvinte competitivitatea noastră externă este în suferinţă la fel de mare şi faţă de statele UE şi faţă de cele non-UE.

În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,86 miliarde euro).

Acest rezultat a fost, însă, mai slab cu mai bine de o treime faţă de cel din 2016 (+1,36 miliarde euro) iar capacitatea sa de a acoperi parţial rezultatul negativ de ansamblu din comerţul extern s-a înjumătăţi, de la 14% la 7% din soldul înregistrat.

Situaţia s-a înrăutăţit semnificativ faţă de anul trecut pe un sector unde aveam în urmă cu ani avantaje comparative şi eram exportatori neţi, şi anume la combustibili şi lubrifianţi, unde gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la un dezastruos 48% ( importăm într-o veselie carburanţi din ţări precum Bulgaria şi Ungaria, care nu au nici resurse proprii şi nici tradiţie în domeniu).

La produse chimice şi conexe situaţia este încă şi mai gravă, cu un grad de acoperire sectorial redus la numai 27%. De unul singur, acest sector de activitate (în care am dezafectat masiv capacităţile de producţie pe care le aveam înainte de 1989) a produs patru şeptimi din deficitul comercial al României.

(Citiți și: ”Presiunea pe care balanța comercială o pune pe curs. Mutarea accentului spre export – esenţială”)

Dacă adăugăm deficitul similar rezultat din schimburile de alte produse manufacturate decât maşini şi echipamente de transport (oare ce ne-am fi făcut dacă nu aveam acest atu, construit cu greu în anii de industrializare programată şi întâmplător preluat de privatizări ceva mai responsabile ?) avem imaginea completă a unei ţări care face un mic excedent deloc benefic la materii prime şi materiale, în loc să le prelucreze local şi să le vândă la extern ( sau să mai taie la import din produsele altora).

Ne facem datoria şi reiterăm că România ar trebui să găsească rapid o soluţie pentru a echilibra schimburile comerciale, intrate pe un trend tot mai defavorabil. Deşi avem cam aceeaşi pondere a industriei în economie cu germanii, ei ies din schimburile la extern cu +7% din PIB şi noi cu -7% din PIB. Dar, dincolo de faptul că nu au lăsat petrochimia de izbelişte, cu ce valoare adăugată vând ei cu ce valoare vindem noi ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

A murit Franco Zeffirelli

Vladimir Ionescu

Regizorul şi scenaristul italian Franco Zeffirelli, cunoscut pentru filme ca „Iisus din Nazareth” şi „Romeo şi Julieta”, a murit sâmbătă, la Roma, la vârsta de… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Update: Curtea Constituțională a anulat hotărârile emise în perioada 7-9 iunie

Iulian Soare

Update. Judecătorii Curții Constituționale (CC) din Republica Moldova au anulat hotărârile din perioada 7 – 9 iunie 2019. „La baza anulării a stat situația de… Mai mult

Europa

Klaus Iohannis, din nou pe lista celor care ar putea prelua președinția Consiliului European – analiză Financial Times

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis este nominalizat de către Financial Times pe lista politicienilor europeni care ar putea prelua funcția de președinte al Consiliului European. În prezent,… Mai mult

Europa

Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Maia Sandu: Nu prea sunt locuri pe pământ unde se pot ascunde

Iulian Soare

“În legătura cu speculaţiile apărute în presă despre aşa-zisa dispariţie a liderului PDM, precizăm că domnul Vlad Plahotniuc a plecat pentru câteva zile din ţară,… Mai mult

Stiri

Republica Moldova – Plahotniuc cedează puterea Guvernului Maia Sandu

Iulian Soare

Partidul Democrat din Republica Moldova, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a anunțat vineri că cedează puterea Guvernului condus de Maia Sandu, învestit de majoritatea parlamentară… Mai mult

Stiri

Kommersant: PDM va anunța deblocarea instituțiilor de stat, după ce ambasadorul SUA l-a vizitat pe Plahotniuc

Iulian Soare

În următoarele ore, Partidul Democrat din Moldova va anunța deblocarea instituțiilor de stat, scrie agora.md, care citează publicația rusă Kommersant. Publicația, care face trimitere la… Mai mult

Stiri

Fost șef de structură județeană SRI, numit guvernator al Deltei Dunării

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a numit un nou guvernator al Deltei Dunării:  Cătălin Țibuleac (foto), care a fost până în 2017 șeful structurii județene Tulcea a… Mai mult