Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

13 miliarde euro deficitul comercial – adică 7% din PIB. De unde, de ce?

de Marin Pana , 20.2.2018

Deficitul comercial pe 2017 a fost de 12.955,7 milioane euro, cu 30% mai mare decât în anul anterior.

În pofida creşterii economice mai mult decât robuste, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a coborât la doar 86,4%, adică aproape la nivelul din anii de criză 2011-2012, după patru ani în care s-a înrăutăţit sistematic.

În decembrie s-a înregistrat un nivel lunar record al minusului din schimburile externe, care a urcat până la peste 1,6 miliarde de euro.
De reţinut, problema nu a fost atât nivelul ridicat al importurilor cât performanţa cea mai slabă dintre toate lunile anului trecut pe partea de exporturi.

Anul trecut, importurile au continuat să crească într-un ritm semnificativ mai mare decât exporturile (12,2% față de 9,1%, la valori exprimate în euro).

Pragul de 13 miliarde euro deficit comercial a fost evitat ”la mustaţă”, după ce în decembrie 2017 importurile s-au redus cu aproape un milliard de euro faţă de nivelul la care ajunseseră în octombrie şi noiembrie.

Situația la zi (cu valori rectificate) pe ultimele 24 de luni, pentru a putea vedea schimbările fiecărei luni faţă de aceeaşi lună din anul anterior se prezintă după cum urmează:

După cum se poate vedea, doar în lunile martie, mai şi august 2017 ritmul de creştere al exporturilor a fost peste cel al importurilor. Dar scorul câştigător a fost atât de strâns, încât până şi în aceste cazuri, deficitul comercial a continuat să crească. Cu alte cuvinte avem nevoie nu doar de un ritm mai mare de creştere a exporturilor faţă de importuri ci de un ritm mult mai mare, pentru a încerca să reducem deficitul cronic din schimburile externe de mărfuri.

(Citiți și: ”Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația”)

Raportând valoarea soldul comercial negativ la PIB preliminat pentru anul în curs (186,77 miliarde euro la cursul mediu de 4,5681 lei/euro) rezultă un minus din schimburile externe de mărfuri îngrijorător, de aproape 7% din PIB. Aşadar s-a văzut cât se poate de clar cum producţia internă s-a dovedit incapabilă să ţină pasul cu creşterea veniturilor populaţiei.

Situaţia pe destinaţii mari şi în structura pe sectoare

Schimburile cu țările din UE au fost de circa 47,48 miliarde de euro la export și 57,28 miliarde euro la import (76% din total şi la exporturi şi la importuri). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 15,16 miliarde euro și importuri de 18,32 miliarde euro (24% din total şi la exporturi şi la importuri). Cu alte cuvinte competitivitatea noastră externă este în suferinţă la fel de mare şi faţă de statele UE şi faţă de cele non-UE.

În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,86 miliarde euro).

Acest rezultat a fost, însă, mai slab cu mai bine de o treime faţă de cel din 2016 (+1,36 miliarde euro) iar capacitatea sa de a acoperi parţial rezultatul negativ de ansamblu din comerţul extern s-a înjumătăţi, de la 14% la 7% din soldul înregistrat.

Situaţia s-a înrăutăţit semnificativ faţă de anul trecut pe un sector unde aveam în urmă cu ani avantaje comparative şi eram exportatori neţi, şi anume la combustibili şi lubrifianţi, unde gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la un dezastruos 48% ( importăm într-o veselie carburanţi din ţări precum Bulgaria şi Ungaria, care nu au nici resurse proprii şi nici tradiţie în domeniu).

La produse chimice şi conexe situaţia este încă şi mai gravă, cu un grad de acoperire sectorial redus la numai 27%. De unul singur, acest sector de activitate (în care am dezafectat masiv capacităţile de producţie pe care le aveam înainte de 1989) a produs patru şeptimi din deficitul comercial al României.

(Citiți și: ”Presiunea pe care balanța comercială o pune pe curs. Mutarea accentului spre export – esenţială”)

Dacă adăugăm deficitul similar rezultat din schimburile de alte produse manufacturate decât maşini şi echipamente de transport (oare ce ne-am fi făcut dacă nu aveam acest atu, construit cu greu în anii de industrializare programată şi întâmplător preluat de privatizări ceva mai responsabile ?) avem imaginea completă a unei ţări care face un mic excedent deloc benefic la materii prime şi materiale, în loc să le prelucreze local şi să le vândă la extern ( sau să mai taie la import din produsele altora).

Ne facem datoria şi reiterăm că România ar trebui să găsească rapid o soluţie pentru a echilibra schimburile comerciale, intrate pe un trend tot mai defavorabil. Deşi avem cam aceeaşi pondere a industriei în economie cu germanii, ei ies din schimburile la extern cu +7% din PIB şi noi cu -7% din PIB. Dar, dincolo de faptul că nu au lăsat petrochimia de izbelişte, cu ce valoare adăugată vând ei cu ce valoare vindem noi ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.2.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult