marți

28 iunie, 2022

Consiliul de administrație al BNR
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 aprilie, 2022

Administratorii Băncii Naționale a României (BNR) au decis, marți, majorarea dobânzii sale de politică monetară (de referință) cu 0,5 puncte procentuale până la 3%, dar scumpirea ulterioară a creditelor nu ar epuiza spațiul de stimulare a creșterii economice, potrivit analiștilor consultați de CursDeGuvernare.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a mai hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Măsura a fost anticipată de analiștii, care se așteaptă ca inflația să depășească 10% cel târziu în aprilie.


BNR trebuie să țină pasul și să combată inflația, „având în vedere că scumpirea energiei deja se transmite (efectele de runda a II-a) în restul economiei, așa cum arată inflația CORE – din care sunt excluse prețurile la energie și altele volatile, pe care BNR nu le poate ține sub control”, spune Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR.

(Citiți și: 4 elemente care răstoarnă socotelile pe 2022 și reconfigurează Bugetul”)

În februarie, rata anuală a inflației era de 8,53%, iar BNR se aștepta la 9,6% abia la sfârșitul anului – dar estimarea datează de dinainte de declanșarea războiului în Ucraina.

BNR între grijile privind inflația și cele privind economia

Anunțul despre majorarea dobânzii cheie este însoțit, în comunicatul BNR, de explicații care arată că îngrijorarea strategilor săi monetari privind perspectiva creșterii accelerate a inflației este mai mare decât cea privind efectele deciziei asupra economiei.

Astfel:

  • Inflația CORE de 5,9% este mult în afara intervalului țintit de BNR, de până la 3,5%, după o creștere de la 4,7% în decembrie și 5,2% în ianuarie.
  • Totuși, în ciuda fastului că economia s-a comprimat cu 0,1% în Trimestrul 4  / 2021, „exportul net și-a redus ușor aportul negativ la dinamica anuală a PIB”, iar „creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de Trimestrul 3”.
  • Și: „Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8% în februarie și la 15,49 la sută pe ansamblul intervalului, de la 14,31 la sută în Trimestrul 4 / 2021, în principal sub impactul unei noi majorări a variației deosebit de înalte a componentei în lei”.
  • „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei”.

În rezumat, creșterea „ceva mai pronunțată” a inflației față de cea a dobânzilor, ulterioară deciziei BNR, lasă loc stimulării economiei prin creditare, așa cum au și estimat analiștii consultați de CursDeGuvernare.

Ca urmare, „BNR va mai majora dobânda de referință cu câte 0,5 puncte procentuale în alte 2 ședințe și apoi va reduce ritmul la 0,25%. Ne așteptăm la o dobândă de politică monetară de 4,75% la sfârșitul anului”, a estimat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.

Provocarea îmblânzirii inflației într-o economie care riscă recesiunea

Prin dobânda sa de referință BNR indică o anumită tendință a dobânzilor de pe piața creditelor și , în cazul de față, este de așteptat scumpirea acestora. Problema este ca scumpirea creditelor să nu obstrucționeze creșterea economică.

(Citește și: BNR scumpește creditarea – lasă loc și de creștere economică. Ce fac statele din regiune”)

„Este o provocare foarte mare, să ai o inflație mare (probabil de peste 10% în martie) și să te confrunți și cu decelerarea activității economice, care este deja afectată de inflație.  Nu poți să lași o inflație așa de mare, care ar putea avea efecte și mai mari asupra econmomiei”, a explicat Ionuț Dumitru.

Totuși, nu trebuie uitat că dobânzile sunt puternic real negative, adică mult sub rata inflației și vor fi așa și la o dobândă de erferință a BNR de 4,75%, a remacat economistul șef al Raiffeisen Bank.

Pe de altă parte, „de când nu a mai efectuat operațiuni pe piață la rata de politică monetară, rata facilității de credit de ultimă instanță (Lombard) a devenit chiar mai relevantă, odată cu majorarea la 4%”, a mai spus Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR.

Dobânzile în creștere nu vor duce la recesiune. Scumpirea energiei – da

Pericolul de recesiune „există, dar nu din cauza creșterii dobânzilor, ci mai degrabă din cauza aversiunii la risc provocate de războiul din Ucraina și ca urmare a scumpirii energiei”, este de părere Adrian Codîrlașu (foto), vicepreședintele asociației analiștilor CFA România.

„Dobânzile, chiar și în creștere, nu vor descuraja consumul, pentru că sunt real negative. Inflația ar putea trece de 10% în aprilie”, estimează vicepreședintele CFA România.

Scumpirea energiei, însă, „duce la scăderea ofertei și a consumului. Pe de altă parte, însă, poate duce și la o economisire a energiei forțată de preț”, explică analistul citat.

 „Cel mai probabil România va înregistra o recesiune tehnică (scăderea produsului intern brut – PIB două trimestre la rând, n.r.) dar va avea creșteere economică pe tot anul 2022, deși înjumătățită la circa 2% față de prognozele de dinainte de război”, a mai spus Adrian Codîrlașu.

Disproporții regionale în defavoarea României

Diferențele dintre inflație și ratele de politică ponetară ale băncilor centrale în Europa Centrală și de Est arată disproporțiile dintre forțele economiilor acestora.

După cum se vede în tabelele de mai jos, celelalte state din regiune au crescut deja cu mult dobânzile de politică monetară: Polonia la 3,5, Ungaria la 4,4, Cehia la 5,00, în timp ce România tocmai trece la 3,00, în condițiile în care inflația la finele anului se așteaptă să fie printre cele mai mari (9,7%)

Totodată, comparațiile arată – pe de altă parte, și prudența BNR de a a căuta formula prin care să lase un spațiu de dobândă real negativă (mai mică decât inflația) stimulatoare pentru consum, astfel încât majorarea dobânzii sale cheie să afecteze cât mai puțin creșterea economică.

Astfel, la o rată a inflației de 8,6% prognozată în Ungaria pentru 2022, analișii Erste Group Research se așteaptă la o dobândă de politică monetară de 7,15% la sfârșitul anului, dar în scădere (!) de la 7,40% cât ar urma să ajungă în trimestrul 2.

Polonia, cu o aceeași prognoză a ratei inflației ca a României (9,7%), va urca dobânda de referință doar până la 4,75%.

În schimb România, rata BNR ar urma să rămână la 3,5%, potrivit estimării Erste Group Research, care nu corespunde cu alte estimări, după cum am văzut mai sus.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Exercițiul comparației merită efortul, pentru că, în vreme ce prognozele privind creșterea economică sunt de 4,8% și 3,6% în Ungaria și Polonia, în România se oprește la 2,8% – ceea ce s-ar putea să fie o estimare optimistă.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: