Banca Națională a României (BNR) va crește dobânda sa de referință, marți, dar scumpirea ulterioară a creditelor ar păstra dobânzile acestora destul de mult sub inflația ridicată, ceea ce ar mai stimula încă economia – sunt de părere analiștii consultați de CursDeGuvernare.
Analiștii se așteaptă ca inflația să depășească 10% în aprilie, dacă nu va fi trecut deja de acest prag, în martie. În februarie, rata anuală a inflației era de 8,5%, iar BNR se aștepta la 9,6% abia la sfârșitul anului – dar estimarea datează de dinainte de declanșarea războiului în Ucraina.
În schimb, deși BNR urmează să o majoreze cu 0,5 puncte procentuale până la 3%, dobânda de politică nonetară va rămâne încă mult sub inflație, potrivit analiștilor.
BNR trebuie să țină pasul și să combată inflația, „având în vedere că scumpirea energiei deja se transmite (efectele de runda a II-a) în restul economiei, așa cum arată inflația CORE – din care sunt excluse prețurile la energie și altele volatile, pe care BNR nu le poate ține sub control.
(Citiți și: ”4 elemente care răstoarnă socotelile pe 2022 și reconfigurează Bugetul”)
Inflația CORE de 5,9% este mult în afara intervalului țintit de BNR, de până la 3,5%”, a explicat Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, economistul șef al BCR, pentru CursDeGuvernare.
Controlul lichidităților
Mai relevantă chiar și decât creșterea dobânzii de politică monetară este cea a facilității de credit de ultimă instanță (Lombard), prin care BNR ameliorează (și mai scump) deficitul de lichidități din piață, potrivit lui Ciprian Dascălu (foto), economistul-șef al BCR.
„De când nu a mai efectuat operațiuni pe piață la rata de politică monetară, rata Lombard a devenit chiar mai relevantă și, dacă cea dintâi va fi majorată până la 3%, cea din urmă va ajunge la 4%”, a mai spus Ciprian Dascălu.
Mai departe, „ne așteptăm ca următoarele creșteri de câte 0,25% să ducă rata cheie la 3,5%”, spune un raport al Erste Group Research.
„Da, creșterea de marți va fi de 0,5%, este de părere și Adrian Codîrlașu, vicepreședintele asociației analiștilor CFA România.
Marea provocare: scumpirea creditelor într-o economie care riscă recesiunea
„BNR va majora dobânda de referință cu câte 0,5 puncte procentuale în următoarele 3 ședințe inclusiv cea de mâine (marți) și apoi va reduce ritmul la 0,25%. Ne așteptăm la o dobândă de politică monetară de 4,75% la sfârșitul anului”, ne-a spus Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.
Prin dobânda sa de referință BNR indică o anumită tendință a dobânzilor de pe piața creditelor și , în cazul de față, este de așteptat scumpirea acestora. Problema este ca scumpirea creditelor să nu obstrucționeze creșterea economică.
„Este o provocare foarte mare, să ai o inflație mare (probabil de peste 10% în martie) și să te confrunți și cu decelerarea activității economice, care este deja afectată de inflație. Nu poți să lași o inflație așa de mare, care ar putea avea efecte și mai mari asupra econmomiei”, a explicat Ionuț Dumitru (foto).
Totuși, nu trebuie uitat că dobânzile sunt puternic real negative, adică mult sub rata inflației și vor fi așa și la o dobândă de erferință a BNR de 4,75%, a remacat economistul șef al Raiffeisen Bank.
Dobânzile real negative nu descurajează consumul. Scumpirea energiei – da
Pericolul de recesiune „există, dar nu din cauza creșterii dobânzilor, ci mai degrabă din cauza aversiunii la risc provocate de războiul din Ucraina și ca urmare a scumpirii energiei”, este de părere Adrian Codîrlașu (foto), vicepreședintele asociației analiștilor CFA România.
„Dobânzile, chiar și în creștere, nu vor descuraja consumul, pentru că sunt real negative. Inflația ar putea trece de 10% în aprilie”, estimează vicepreședintele CFA România.
Scumpirea energiei, însă, „duce la scăderea ofertei și a consumului. Pe de altă parte, însă, poate duce și la o economisire a energiei forțată de preț”, explică analistul citat.
Și atunci, „șocul de ofertă de pe piața energetică trebuie dublat de răspunsul fiscal guvernamental, ca și prin subvenții și alte măsuri pentru limitarea transmiterii creșterilor costurilor energiei în celelalte prețuri”, spune, la rândul său, Ciprian Dascălu.
„Cel mai probabil România va înregistra o recesiune tehnică (scăderea produsului intern brut – PIB două trimestre la rând, n.r.) dar va avea creșteere economică pe tot anul 2022, deși înjumătățită la circa 2% față de prognozele de dinainte de război”, a mai spus Adrian Codîrlașu.
Disproporții regionale în defavoarea României
Diferențele dintre inflație și ratele de politică ponetară ale băncilor centrale în Europa Centrală și de Est arată disproporțiile dintre forțele economiilor acestora.
După cum se vede în tabelele de mai jos, celelalte state din regiune au crescut deja cu mult dobânzile de politică monetară: Polonia la 3,5, Ungaria la 4,4, Cehia la 5,00, în timp ce România tocmai trece la 3,00, în condițiile în care inflația la finele anului se așteaptă să fie printre cele mai mari (9,7%)
Totodată, comparațiile arată – pe de altă parte, și prudența BNR de a a căuta formula prin care să lase un spațiu de dobândă real negativă (mai mică decât inflația) stimulatoare pentru consum, astfel încât majorarea dobânzii sale cheie să afecteze cât mai puțin creșterea economică.
Astfel, la o rată a inflației de 8,6% prognozată în Ungaria pentru 2022, analișii Erste Group Research se așteaptă la o dobândă de politică monetară de 7,15% la sfârșitul anului, dar în scădere (!) de la 7,40% cât ar urma să ajungă în trimestrul 2.
Polonia, cu o aceeași prognoză a ratei inflației ca a României (9,7%), va urca dobânda de referință doar până la 4,75%.
În schimb România, rata BNR ar urma să rămână la 3,5%, potrivit estimării Erste Group Research, care nu corespunde cu alte estimări, după cum am văzut mai sus.
Exercițiul comparației merită efortul, pentru că, în vreme ce prognozele privind creșterea economică sunt de 4,8% și 3,6% în Ungaria și Polonia, în România se oprește la 2,8% – ceea ce s-ar putea să fie o estimare optimistă.
***
