Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) s-a arătat, în cadrul ultimei ședințe de politică monetară, ”foarte preocupată de perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la un nivel de două cifre în trimestrul II”, potrivit minutei publicate luni.
De asemenea, conducerea băncii centrale a punctat că există mari incertitudini ”modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin” din energie.
Conform celor mai recente calcule ale Institutului Național de Statistică, prețurile la energia electrică au fost în ianuarie cu circa 2,2% mai mici decât cele din ianuarie 2021.
În contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală a inflației este așteptată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu și să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte, au remarcat membrii Consiliului de administrație al BNR.
”S-a admis, însă, că există mari incertitudini în ceea ce privește caracteristicile viitoare ale măsurilor de sprijin, fiind posibilă, printre altele, prelungirea cu încă trei luni a schemei curente de compensare și plafonare a prețurilor, potrivit informațiilor din spațiul public.
Dar, chiar și într-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuală a inflației ar putea să urce la un nivel de două cifre în trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativă de la intervalul țintei este de așteptat să se prelungească cu încă un trimestru, comparativ cu scenariul de bază”, au observat membrii Consiliului, potrivit minutei.
În acest context, conducerea băncii centrale s-au arătat foarte preocupată de perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la un nivel de două cifre în trimestrul II – pentru prima dată in istoria strategiei de țintire directă a inflației a BNR –, precum și de probabila menținere a dinamicii inflației mult deasupra intervalului țintei până spre mijlocul anului viitor.
S-a apreciat în mod unanim că o asemenea evoluție reclamă creșterea pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, ”în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri -, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale”.
În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.
În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat justifică majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și pentru stimularea economisirii, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
