Banca Națională a României (BNR) prognozează o rată a inflației de 9,6% pentru sfârșitul acestui an, din care 6,3 puncte procentuale va reprezenta contribuția energiei, urmând ca, în 2023, inflația să coboare la 3,2%, potrivit Raportului trimestrial asupra inflației publicat vineri.
Anterior, BNR se aștepta ca inflația să ajungă la doar 5,9% la sfârșitul anului.
Noua prognoză asupra inflației presupune o accelerare a acesteia în aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică și gazele naturale pentru populație.
Ulterior, specialiștii BNR anticipează că rata anuală va decelera gradual până în trimestrul întâi din 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil.
”Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuție directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii prețurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârșitul acestui an”, se arată în raport.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat continuă să recepteze pe termen scurt majorările în lanț ale costurilor de producție, fiind proiectată să crească pe parcursul trimestrului I 2022. Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influența determinanților fundamentali, tendința ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decelerare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului țintei în trimestrul I 2023.
Balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este apreciată a fi ușor înclinată în sensul unor abateri în sus față de traiectoria descrisă în scenariul de bază. În actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini continuă să provină din partea evoluțiilor viitoare ale crizei energetice și ale celei sanitare.
2021, în cifre
Rata anuală a inflației a încheiat 2021 semnificativ peste limita superioară a intervalului țintit de Banca Națională, urcând la 8,2%, cea mai ridicată valoare din ultimii zece ani.
”Accentuarea tensiunilor pe piața energiei, cu efecte și asupra prețului unor surse alternative de încălzire, precum lemnele de foc, s-a răsfrânt asupra prețurilor de consum, chiar dacă impactul a fost parțial atenuat de intrarea în vigoare în luna noiembrie 2021 a schemei de plafonare și compensare a tarifelor la energie electrică și gaze naturale”, se arată în raport.
Rata anuală a inflației de bază CORE2 ajustat a marcat la rândul ei o creștere semnificativă (de la 3,6% în septembrie la 4,7% la finele anului), cu precădere sub acțiunea factorilor de pe latura ofertei (creșterea costurilor cu materiile prime, în special a celor energetice, funcționarea cu sincope a lanțurilor de producție și aprovizionare) și a deteriorării anticipațiilor privind inflația.
Condițiile de cerere, deși favorabile, au consemnat o atenuare în intervalul analizat, sub impactul erodării puterii de cumpărare, dar și al intensității ridicate a celui de-al patrulea val pandemic.
***
Un răspuns
Bomboana pe coliva!
A fost pusa tarziu!
Altii cititori spuneau asta de prin vara 2021.
Acolo fiind superspecialisti evident ca au gresit cu prognoza!
Ghinion!
Romania lucrului bine facut!