fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

Legătura dintre alocația pentru copii, politica fiscală și impactul demografic

de Marin Pana 29.7.2013

Dăm alocații universale inițial mari și apoi mici, avem deduceri ridicol de mici pentru copiii aflați în întreținere și apoi ne mirăm ce impact demografic au aceste măsuri de redistribuire a veniturilor. Asistăm pasivi la scăderea populației, atât urmare a nașterilor tot mai puține cât și a plecărilor în străinătate, cu pericolul de a asista la prăbușirea sistemul de asigurări sociale pe termen lung.

Starea de fapt

În conformitate cu prevederile Legii 61/1993 republicată și OUG 124/2011, toţi copiii cetăţeni români, straini sau apatrizi care domiciliază în România au dreptul la alocaţie de stat în cuantum de 200 lei/lună până la vârsta de 2 ani şi 42 de lei lună (84 lei pe lună în cazul copiilor cu handicap) până la vârsta de 18 ani.

(Citește și: ”Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României”)

Pentru a beneficia de alocație, copiii trebuie să urmeze o formă de învățământ. De altfel, ei pot primi suma aferentă și după împlinirea vârstei de 18 ani, dacă urmează cursurile profesionale sau liceale, până la finalizarea acestora (cu condiția să nu repete anul şcolar decât dacă motivele sunt de natură medicală).

Din 2012, cuantumul alocației de stat pentru copii se raportează la indicatorul social de referinta (ISR, stabilit la o valoare de 500 lei), dupa cum urmează:

Pentru copiii de până la 2 ani (sau 3 ani pentru copilul cu handicap), alocația de stat este 0,4 ISR.

Pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani, alocația de stat este 0,084 ISR.

Pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 si 18 ani, alocația de stat este de 0,168 ISR.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Argumente și efecte comparate

Argumentația teoretică, cum că sumele acordate de stat ar fi un drept universal al copilului, are o hibă foarte ușor de decelat. Aceasta constă în modificarea bruscă, cu un raport de aproape 5 la 1, între vârsta de 2 ani și vârsta de 3 ani a copilului. Ceea ce, corelat cu durata concediului maternal și obligativitatea păstrării slujbei pe timp limitat pentru o mamă, sugerează că, de fapt, ajutorul se acordă mamei și nu copilului.

(Citește și: ”Politici de creștere demografică: Cum a balansat natalitatea către femeile salariate și instruite. România și politicile familiale europene”)

Tehnic, suma de 200 lei corespunde deducerii la impozitare a unei sume venit net de 1.250 lei, adică unui salariu brut de 1.506 lei. Cu alte cuvinte, traducerea în termeni populari a alocației de 200 lei ar fi cam așa: pentru ca mamele care lucrează să își poată îngrji copilul în primii ani de viață, li se oferă, pe lăngă dreturile legate de fostul salariu, efectul unei o deduceri la impozitare corespunzătoare salariului de 1.500 lei.

Dacă sumele plătite de statul român drept alocație pentru copii sunt foarte mici ( sub 10 euro pe lună), atunci sumele deductibile pentru copiii aflați în întreținere sunt extrem de mici ( cam 3,5 euro pe lună). Cu doar maxim 100 lei deducere, echivalentul a maxim 16 lei alocație pentru copiii celor care lucrează cu forme legale, nu trebuie să ne mire cine face copii în România și câți.

Raportul între alocații și deduceri este puternic debalansat în favoarea alocațiilor, ceea ce implică un accent pus pe teza ”copiilor la comun” și nu pe ideea de a ajuta pe fiecare după merite să aibă mai mulți copii. Pentru unii, copii devin, pur și simplu, o sursă de venit, cadența de unul la doi ani asigurând un nivel redus dar sigur de lichidități în familiile ce își duc traiul de pe o zi pe alta.

(Citește și: ”Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pentru anul în care 35 la sută dintre români vor fi pensionari”)

Alții lucrează și susțin, prin taxele și impozitele plătite, sistemul de asigurări sociale. Dar sunt descurajați să aibă copii tocmai prin politica de venituri dusă de același stat la care contribuie. După care nu prea au de ce să își încurajeze urmașii crescuți cu greu din cauza obligațiilor sociale asumate de stat ( majoritatea asistată votează ca minoritatea susținătoare să-i dea bani, c-așa e în democrație) să rămână în țară și să perpetueze acest mod de a aborda politica demografică din perspectivă economică.

Soluțiile – neplăcute dar echitabile

Soluții ar fi dar prespun asumarea riscului de a nu place electoratului mult și incult sau puțin și exagerat milocreștin. Ele ar trebui să ducă la echilibrarea veniturilor din alocații cu cele din deduceri, cea mai simplă metodă fiind majorarea deducerii pentru copii mai spre nivelul deducerii de 740 lei practicate la impozitele pentru pensionari ( indiferent de mărimea pensiei, că așa a considerat onor justiția română ).

Totodată, ar fi utilă egalizarea alocației de 200 lei dată universal sub 2 ani cu cei 42 lei dați tot universal până la 18 ani. Și acoperirea cu bani din partea statului stict a unor produse pentru copii pe bază de vouchere valorice. Pentru a nu mai finanța natalitatea de circumstanță, ci realmente bunăstarea noului-născut. Care, în treacăt, fie spus, ( pe model norvegian) nici nu ar trebui încredințat unor familii care nu dovedesc (cu acte) că au din ce să îl crească.

(Citește și: ”Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile”)

Și, dacă am vrea să facem realmente ordine în hățișul de niveluri de protecție social, am putea face unificarea deducerilor la același nivel pentru salariați, copii și pensionari la 750 lei ( efect 120 lei de persoană rămași în buzunarul celor care încasează bani cu forme legale). Ar fi cea mai simplă și constituțională abordare (deocamdată suntem egali în fața legii dar nu și în fața fiscului).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.7.2013

2 comentarii

  1. casandra
    30.7.2013, 12:28 pm

    Confuz si obtuz.
    Nu mai invocati “modelul norvegian” daca nu oferiti informatii complete asupra acestuia.
    Vreti politica familiala ca in Norvegia?
    Asta ar insemna:
    1. Reglementarea stricta si in favoarea salariatilor a pietii muncii. Cea mai stricta reglementare! Doar asa s-au reusit nivleuri de ocupare a femeilor de 70%. Mamele norvegiene muncesc, dar 97% din copii mici de 3 ani au un loc asiogurat in crese subventionate de stat. Daca mamele doresc sa munceasca de cand copilul a implinit un an, primesc un ajutor de 430 euro pe luna pentru a angaja o bona sau a incredinta copilul unei creşe private, in situaţia in care nu gaseste un loc liber intr-una publica.
    2. Ajutoarele si comensatiile acordate familiilor sunt multe si mari.
    3. Salariile in Norvegia sunt foarte echilibrate. Salariile minime sunt mari, iar cele mari au limita, nu ca la noi. Putini sunt cei care nu-si pot intretine familiile din doua salarii minime! Iar situatia salariilor este reglementata prin lege, nu de mana nevazuta a mocofanilor din “piata”. In Romania,peste 70% din salariati au salarii mai mici de 2000 lei. Iar 17% din salariati au salarii minime.
    4. Pentru cei care doresc informatii despre situatia din Norvegia, recomand un mic studiu:
    http://www.caf.fr/sites/default/files/cnaf/Documents/Dser/PSF/112/PSF112_juin2013_1_Anne_Lise_Ellingsaeter_et_Eirin_Pedersen.pdf

    Daca vreti “ca in Norvegia”, se poate! Dar toate conditiile norvegiene trebuie sa fie copiate, nu doar una dintre acestea, convenabila ideologic!

  2. moni
    31.7.2013, 3:12 pm

    exact_vorbim sau scriem pt placerea de a ne auzi:vedea ce am scris
    practic,dupa varsta de 2 ani nu exista ajutoare pentru copii;locuri in crese si in gradinitele de sta nu sunt pentru toti copii plus ca de multe ori conditiile sunt improprii, scoala se termina la 12.30 si de la acea ora te ocupi de el …..chiar daca serviciul se termina la 18etc,etc…in conditiile astea ar trebui sa ne miram ca mai exista oameni care fac copii, nu care nu mai fac….
    niste ipocriti guvernantii astia….dar de data asta nu si-au mai gasit prostii,poate doar populatia de etnie roma ca trebuie sa ramana cineva si in tara aia….

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul federal german aprobă prima strategie națională privind egalitatea de gen

Iulian Soare

Guvernul federal a aprobat miercuri o strategie pentru combaterea inegalității de gen, prima de acest fel în Germania, anunță Deutsche Welle. Planul în 9 puncte… Mai mult

Stiri

Banca Comercială Feroviară – cumpărată de un antreprenor din IT

Vladimir Ionescu

Proprietarul Astra Vagoane, Valer Blidar (foto), a anunţat vânzarea pachetului majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la Banca Feroviară. Pachetul a fost preluat de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere Parlamentului să voteze rapid proiectul legii privind carantina

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijine guvernul Orban… Mai mult

Stiri

150 de figuri publice proeminente avertizează asupra pericolului în care se află libertatea de exprimare: Editori concediați, cărți retrase de pe piață, profesori anchetați pentru că citează din literatură

Victor Bratu

Aproximativ 150 de scriitori, academicieni și activiști – între care JK Rowling, Salman Rushdie, Noam Chomsky, Garry Kasparov, Nell Irvin Painter și Margaret Atwood –… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea

Adrian N Ionescu

Comisia Europană a lansat, miercuri, strategia integrării producţiei, stocării şi folosirii hidrogenului în sistemul energetic, ca parte a Pactului ecologic european (Green Deal), potrivit unui… Mai mult

Stiri

ARPIM și-a completat echipa de conducere

Vladimir Ionescu

Cecilia Radu (foto), Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale… Mai mult

Stiri

Austria introduce carantină 2 săptămâni pe cei care vin din România, dacă nu fac dovada testului negativ Covid. Precizări MAE austriac

Vladimir Ionescu

Guvernul de la Viena a emis miercuri avertizări de călătorie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, invocând o înrăutăţire a situaţiei legate de COVID-19 în… Mai mult