La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

Legătura dintre alocația pentru copii, politica fiscală și impactul demografic

de Marin Pana 29.7.2013

Dăm alocații universale inițial mari și apoi mici, avem deduceri ridicol de mici pentru copiii aflați în întreținere și apoi ne mirăm ce impact demografic au aceste măsuri de redistribuire a veniturilor. Asistăm pasivi la scăderea populației, atât urmare a nașterilor tot mai puține cât și a plecărilor în străinătate, cu pericolul de a asista la prăbușirea sistemul de asigurări sociale pe termen lung.

Starea de fapt

În conformitate cu prevederile Legii 61/1993 republicată și OUG 124/2011, toţi copiii cetăţeni români, straini sau apatrizi care domiciliază în România au dreptul la alocaţie de stat în cuantum de 200 lei/lună până la vârsta de 2 ani şi 42 de lei lună (84 lei pe lună în cazul copiilor cu handicap) până la vârsta de 18 ani.

(Citește și: ”Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României”)

Pentru a beneficia de alocație, copiii trebuie să urmeze o formă de învățământ. De altfel, ei pot primi suma aferentă și după împlinirea vârstei de 18 ani, dacă urmează cursurile profesionale sau liceale, până la finalizarea acestora (cu condiția să nu repete anul şcolar decât dacă motivele sunt de natură medicală).

Din 2012, cuantumul alocației de stat pentru copii se raportează la indicatorul social de referinta (ISR, stabilit la o valoare de 500 lei), dupa cum urmează:

Pentru copiii de până la 2 ani (sau 3 ani pentru copilul cu handicap), alocația de stat este 0,4 ISR.

Pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani, alocația de stat este 0,084 ISR.

Pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 si 18 ani, alocația de stat este de 0,168 ISR.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Argumente și efecte comparate

Argumentația teoretică, cum că sumele acordate de stat ar fi un drept universal al copilului, are o hibă foarte ușor de decelat. Aceasta constă în modificarea bruscă, cu un raport de aproape 5 la 1, între vârsta de 2 ani și vârsta de 3 ani a copilului. Ceea ce, corelat cu durata concediului maternal și obligativitatea păstrării slujbei pe timp limitat pentru o mamă, sugerează că, de fapt, ajutorul se acordă mamei și nu copilului.

(Citește și: ”Politici de creștere demografică: Cum a balansat natalitatea către femeile salariate și instruite. România și politicile familiale europene”)

Tehnic, suma de 200 lei corespunde deducerii la impozitare a unei sume venit net de 1.250 lei, adică unui salariu brut de 1.506 lei. Cu alte cuvinte, traducerea în termeni populari a alocației de 200 lei ar fi cam așa: pentru ca mamele care lucrează să își poată îngrji copilul în primii ani de viață, li se oferă, pe lăngă dreturile legate de fostul salariu, efectul unei o deduceri la impozitare corespunzătoare salariului de 1.500 lei.

Dacă sumele plătite de statul român drept alocație pentru copii sunt foarte mici ( sub 10 euro pe lună), atunci sumele deductibile pentru copiii aflați în întreținere sunt extrem de mici ( cam 3,5 euro pe lună). Cu doar maxim 100 lei deducere, echivalentul a maxim 16 lei alocație pentru copiii celor care lucrează cu forme legale, nu trebuie să ne mire cine face copii în România și câți.

Raportul între alocații și deduceri este puternic debalansat în favoarea alocațiilor, ceea ce implică un accent pus pe teza ”copiilor la comun” și nu pe ideea de a ajuta pe fiecare după merite să aibă mai mulți copii. Pentru unii, copii devin, pur și simplu, o sursă de venit, cadența de unul la doi ani asigurând un nivel redus dar sigur de lichidități în familiile ce își duc traiul de pe o zi pe alta.

(Citește și: ”Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pentru anul în care 35 la sută dintre români vor fi pensionari”)

Alții lucrează și susțin, prin taxele și impozitele plătite, sistemul de asigurări sociale. Dar sunt descurajați să aibă copii tocmai prin politica de venituri dusă de același stat la care contribuie. După care nu prea au de ce să își încurajeze urmașii crescuți cu greu din cauza obligațiilor sociale asumate de stat ( majoritatea asistată votează ca minoritatea susținătoare să-i dea bani, c-așa e în democrație) să rămână în țară și să perpetueze acest mod de a aborda politica demografică din perspectivă economică.

Soluțiile – neplăcute dar echitabile

Soluții ar fi dar prespun asumarea riscului de a nu place electoratului mult și incult sau puțin și exagerat milocreștin. Ele ar trebui să ducă la echilibrarea veniturilor din alocații cu cele din deduceri, cea mai simplă metodă fiind majorarea deducerii pentru copii mai spre nivelul deducerii de 740 lei practicate la impozitele pentru pensionari ( indiferent de mărimea pensiei, că așa a considerat onor justiția română ).

Totodată, ar fi utilă egalizarea alocației de 200 lei dată universal sub 2 ani cu cei 42 lei dați tot universal până la 18 ani. Și acoperirea cu bani din partea statului stict a unor produse pentru copii pe bază de vouchere valorice. Pentru a nu mai finanța natalitatea de circumstanță, ci realmente bunăstarea noului-născut. Care, în treacăt, fie spus, ( pe model norvegian) nici nu ar trebui încredințat unor familii care nu dovedesc (cu acte) că au din ce să îl crească.

(Citește și: ”Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile”)

Și, dacă am vrea să facem realmente ordine în hățișul de niveluri de protecție social, am putea face unificarea deducerilor la același nivel pentru salariați, copii și pensionari la 750 lei ( efect 120 lei de persoană rămași în buzunarul celor care încasează bani cu forme legale). Ar fi cea mai simplă și constituțională abordare (deocamdată suntem egali în fața legii dar nu și în fața fiscului).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.7.2013

2 comentarii

  1. casandra
    30.7.2013, 12:28 pm

    Confuz si obtuz.
    Nu mai invocati “modelul norvegian” daca nu oferiti informatii complete asupra acestuia.
    Vreti politica familiala ca in Norvegia?
    Asta ar insemna:
    1. Reglementarea stricta si in favoarea salariatilor a pietii muncii. Cea mai stricta reglementare! Doar asa s-au reusit nivleuri de ocupare a femeilor de 70%. Mamele norvegiene muncesc, dar 97% din copii mici de 3 ani au un loc asiogurat in crese subventionate de stat. Daca mamele doresc sa munceasca de cand copilul a implinit un an, primesc un ajutor de 430 euro pe luna pentru a angaja o bona sau a incredinta copilul unei creşe private, in situaţia in care nu gaseste un loc liber intr-una publica.
    2. Ajutoarele si comensatiile acordate familiilor sunt multe si mari.
    3. Salariile in Norvegia sunt foarte echilibrate. Salariile minime sunt mari, iar cele mari au limita, nu ca la noi. Putini sunt cei care nu-si pot intretine familiile din doua salarii minime! Iar situatia salariilor este reglementata prin lege, nu de mana nevazuta a mocofanilor din “piata”. In Romania,peste 70% din salariati au salarii mai mici de 2000 lei. Iar 17% din salariati au salarii minime.
    4. Pentru cei care doresc informatii despre situatia din Norvegia, recomand un mic studiu:
    http://www.caf.fr/sites/default/files/cnaf/Documents/Dser/PSF/112/PSF112_juin2013_1_Anne_Lise_Ellingsaeter_et_Eirin_Pedersen.pdf

    Daca vreti “ca in Norvegia”, se poate! Dar toate conditiile norvegiene trebuie sa fie copiate, nu doar una dintre acestea, convenabila ideologic!

  2. moni
    31.7.2013, 3:12 pm

    exact_vorbim sau scriem pt placerea de a ne auzi:vedea ce am scris
    practic,dupa varsta de 2 ani nu exista ajutoare pentru copii;locuri in crese si in gradinitele de sta nu sunt pentru toti copii plus ca de multe ori conditiile sunt improprii, scoala se termina la 12.30 si de la acea ora te ocupi de el …..chiar daca serviciul se termina la 18etc,etc…in conditiile astea ar trebui sa ne miram ca mai exista oameni care fac copii, nu care nu mai fac….
    niste ipocriti guvernantii astia….dar de data asta nu si-au mai gasit prostii,poate doar populatia de etnie roma ca trebuie sa ramana cineva si in tara aia….

Lăsați un comentariu


Stiri

DNA îl contrazice pe procurorul Stan: nu și-a dat acordul pentru retragerea apelurilor în dosarele Hrebenciuc și Sebastian Ghiță

Mariana Bechir

Gheorghe Stan, fostul şef al controversatei Secții pentru anchetarea magistraţilor (SIIJ), a declarat într-un interviu publicat marți că retragerea apelurilor din dosarele lui Viorel Hrebenciuc… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a fost respinsă, opoziției i-au lipsit 33 de voturi

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, marți, moțiunea de cenzură depusă de partidele de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Au fost exprimate 200… Mai mult

Stiri

Darius Vâlcov nu poate părăsi țara – a fost pus sub control judiciar în dosarul instrumentat de DIICOT

Vladimir Ionescu

Procurorii DIICOT au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Darius Vâlcov pentru că… Mai mult

Digital

Antonia – primul funcționar virtual din România – devine hologramă cu bani europeni

Vladimir Ionescu

Antonia, primul „public virtual din România, dezvoltat de Primăria Cluj-Napoca, va fi upgradată și va deveni hologramă, printr-un  proiect finanțat cu fonduri europene. Antonia a… Mai mult

Stiri

Campanie de strângere de fonduri pentru profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu leucemie

Redacţia

Profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu un tip de cancer agresiv al sângelui, are nevoie de un transplant de celule stem, fiind singura sa șansă de… Mai mult

Stiri

Procurorul general al SUA: Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil

Razvan Diaconu

Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice și statul de drept, a declarat procurorul… Mai mult

Stiri

Dan Suciu, BNR: Administrația publică reacționează predictibil doar 30% din timp

Vladimir Ionescu

Administrația publică din România are capacitatea de a reacționa predictibil doar 30% din timp, în restul situației fiind necesare reacții rapide cauzate de crize și… Mai mult