vineri

14 iunie, 2024

13 februarie, 2023

Reprezentanți ai Băncii Mondiale discută zilele acestea cu autoritățile de la București raportul final privind proiectul legii pensiilor speciale, o componentă a reformei sistemului public de pensii și o lege de care depinde acceptarea celei de-a treia cereri de plată din PNRR.

Luni și marți, ei au programate întâlniri cu ministrul Muncii și premierul, pentru a discuta concluziile BM referitoare la proiectul legii pensiilor speciale, iar din informațiile existente până în acest moment, raportul atrage atenția asupra nerespectării cerințelor Comisiei Europene, în special a principiului contributivității.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că nu cunoaște conținutul raportului BM, dar nu exclude nevoia unor modificări ale proiectului de lege aflat în Parlament.


„Pensiile speciale, am discutat şi astăzi cu domnul ministru Budăi (…) Urmează să mai vină un raport de la Banca Mondială, după ce au avut nişte discuţii la Comisie. Cred că cel mai corect, în acest moment, este să vedem aceste rapoarte, dacă trebuie făcute modificări la legea deja trecută prin guvern sau nu”, a afirmat Marcel Ciolacu, luni la Parlament.

Reamintim că reforma pensiilor speciale a fost cerută de către Banca Mondială în raportul de audit comunicat Guvernului în urmă cu două luni, discutată de BM cu executivul comunitar și a fost promisă de premierul Ciucă la întâlnirea pe care a avut-o în octombrie 2022 cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles.

Pensiile speciale: proiectul de lege prevede ”reformare”, BM și Comisia Europeană cer ”eliminare”

Principala observație a Băncii Mondiale vizează păstrarea pensiilor speciale. Printre acestea figurează cele încasate de cei aproximativ 150.000 de pensionari ai instituțiilor de forță (MAI, MApN, SRI, STS, SPP, SIE). Denumite “pensii de serviciu”, ele ar urma să se acorde în continuare, desi Comisia Europeană a cerut aplicarea principiului contributivității pentru toate tipurile de pensii.

(Citiți și: ”Comisia Europeană închide discuția pensiilor din România: Doar o catastrofă naturală poate duce la renegocierea PNRR”)

Eliminarea pensiilor magistraților este imposibilă, întrucât există o decizie de neconstituționalitate ce împiedică trecerea la principiul contributivității, însă Comisia Europeană și BM au solicitat extinderea vechimii necesare pentru pensionare și creșterea etapizată a vârstei de pensionare.


Judecătorii și procurorii se pot retrage din activitate după 25 de ani de magistratură și cu o pensie echivalentă a 80% din media veniturilor brute pe 12 luni consecutive, 12 luni pe care și le aleg ei din ultimii cinci ani. Baza de calcul o constituie salariile brute plus sporurile permanente.

Proiectul de lege analizat de BM nu numai că nu respectă cerințele Comisiei, dar aduce noi avantaje pentru speciali, precum cadoul oferit șefilor din magistratură: procurorul general, șeful DIICOT și al DNA, președintele Curții Supreme și membrii CSM se pot pensiona imediat după încheierea acestor mandate de conducere, indiferent de vechimea în magistratură.

Printre puținele prevederi așteptate de Comisia se numără interdicția ca pensia să depășească salariul de bază, precum și eliminarea unor sporuri și prime din baza de calcul a pensiei.

Stadiul proiectului, calendarul PNRR și condiționarea celei de-a treia cereri de plată

Pachetul de legi pentru reformarea sistemului public de pensii trebuia finalizat și aprobat de către legislativ până cel târziu în decembrie 2022, conform obligațiilor asumate de România prin PNRR, pentru ca ulterior el să intre în analiza Comisiei Europene. Termen depășit deja cu două luni.

Proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale a fost elaborat la Ministerul Muncii, condus de un membru PSD, partidul ce a reintrodus treptat, începând cu guvernarea Victor Ponta, aceste privilegii acordate unor categorii profesionale.

În decembrie, proiectul de lege a fost aprobat și asumat de Executiv, după care a fost trimis Parlamentului. „Proiectul este deja în proces de dezbatere parlamentară, sunt comisii care şi-au exprimat avizul, sunt alte comisii care au cerut amânarea dezbaterii acestui proiect. Cred că de Senat trebuie să treacă la jumătatea lui martie „, a explicat luni Radu Oprea.

După finalizarea tuturor modificărilor legislative, vor urma două luni în care executivul de la Bruxelles va studia în ce măsură noile reglementări corespund termenilor asumați de România și celor impuși de Comisie. Abia la finalul acestei etape, România va putea depune a treia cerere de plată, iar ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloş, a declarat luni, pentru Europa FM, că reforma pensiilor speciale este un jalon important care, dacă nu este respecta, poate duce la suspendarea fondurilor din PNRR: „Fiind un jalon de tip red line, va fi urmărit și decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului”.

Lideri ai coaliției de guvernare apără pensiile speciale

Ministrul muncii, cel care a coordonat elaborarea proiectului legii pensiilor speciale, este unul dintre susținătorii declarați ai menținerii pensiilor militarilor și polițiștilor. Anul trecut, în iulie, el declara că acestea nu sunt pensii speciale și pretindea că executivul de la Bruxelles ar fi acceptat acest lucru: „Eu nu cred că pensiile militare sunt pensii speciale şi nu cred că vor intra aici. Nu cred că vor intra aici pentru că noi vom discuta cu Comisia. Oricum renegocierea PNRR”.

De asemenea, premierul Nicolae Ciucă, el însuși beneficiar al unei pensii speciale, susținea și în noiembrie că pensiile militare nu sunt speciale, ci sunt pensii de serviciu acordate pe bază de contributivitate, și spunea că Executivul va continua discuțiile cu Executivul European pentru a se ajunge la o înțelegere în conformitate cu principiile pe care le respectă și celelalte state UE.

Pensiile speciale – 12 mld. lei, în 2023

Directorul Direcției de Stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu, avertiza în urmă cu două săptămâni că pensiile speciale reprezintă acum 0,85% din PIB, dar s-ar putea extinde în doi – trei ani la 1,5% din PIB.

Bine, nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc „pensii de serviciu”, dar eu cred că putem să le numim oricum: „pensii de recunoștință” sau „contribuții de recunoștință”, a spus Eugen Rădulescu.

Aceste sume nu numai că împovărează bugetul de stat, dar afectează și pensiile calculate pe principiul contributivității, întrucât totalul pensiilor trebuie să se încadreze în procentul de 9,4% din PIB, așa cum România s-a angajat prin PNRR. Un procent pe care actualii guvernanți au încercat să-l majoreze, dar subiectul a fost declarat închis de către Comisia Europeană.

Anul acesta, pensiile de serviciu totalizează aproximativ 12 miliarde de lei, dintre care ponderea cea mai mare o reprezintă pensiile militarilor:

  • 5,632 miliarde de lei – MAI
  • 5, 015 miliarde de lei – MApN

Lor li se adaugă pensiile plătite, prin Casa Națională a Pensiilor Publice (CNPP), magistraților, foștilor piloți din aviația civilă, foștilor ambasadori și consuli, angajați ai Curții de Conturi, funcționari din Parlament și foștilor grefieri și personal auxiliar al parchetelor. Cele mai mari pensii din această categorie aparțin magistraților. Cei 4.862 de foști judecători și procurori aveau o pensie medie de 21.333 lei în decembrie, sumă din care statul subvenționa 94%.

În aceeași lună, decembrie 2022, în România existau 4.787.920 pensionari ale căror pensii erau calculate în funcție de cotizațiile plătite de-a lungul activității. Pensia medie a acestora a fost de 1.739 lei, iar 1,31 milioane dintre ei aveau o pensie 1.000 de lei.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Nu mai spuneti prostia ca pensiile magistratilor nu sunt si pensii contributive. Pe cupoanele lor de pensia este trecut si punctajul contributiv potrivit L 263/2010.
    Doar acel cuantum contributiv din pensia speciala nu poate fi eliminat, potrivit deciziilor CCR, in special decizia nr. 900/2021.
    Proiectul actual de lege aflat in dezbatere la SEnat prevede recalcularea cuantumului necontributiv al pensiilor speciale de magistrați, astfel incat cuantumul lor sa nu devina mai mic decat cuantumul contributiv
    La fel sunt calculate și pensiile diplomatilor, grefierilor, aviatorilor civili.
    Doar pensiile militare nu sunt calculate deloc contributiv, asa ca referirea Bancii Mondiale poate face referire doar la. acestea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Nu mai spuneti prostia ca pensiile magistratilor nu sunt si pensii contributive. Pe cupoanele lor de pensia este trecut si punctajul contributiv potrivit L 263/2010.
    Doar acel cuantum contributiv din pensia speciala nu poate fi eliminat, potrivit deciziilor CCR, in special decizia nr. 900/2021.
    Proiectul actual de lege aflat in dezbatere la SEnat prevede recalcularea cuantumului necontributiv al pensiilor speciale de magistrați, astfel incat cuantumul lor sa nu devina mai mic decat cuantumul contributiv
    La fel sunt calculate și pensiile diplomatilor, grefierilor, aviatorilor civili.
    Doar pensiile militare nu sunt calculate deloc contributiv, asa ca referirea Bancii Mondiale poate face referire doar la. acestea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: