Rezerva Federală este așteptată să majoreze joi dobânzile de politică monetară din SUA cu 75 de puncte de bază, mișcare care va consolida angajamentul instituției de a readuce inflația sub control, dar care va și crește riscurile ca cea mai mare economie a lumii să se scufunde într-o recesiune pe care investitorii o percep tot mai inevitabilă și mai profundă, scrie Financial Times.
Intrarea economiei americane în recesiune este o veste proastă și pentru restul lumii, deoarece mărește semnificativ riscurile unei contracții a PIB-ului la nivel mondial.
Când oficialii Rezervei Federale s-au întâlnit ultima dată pentru a stabili politica monetară a SUA, președintele Jerome Powell a spus clar că o recesiune nu poate fi exclusă.
„Nimeni nu știe dacă acest proces va duce la o recesiune și, dacă da, cât de semnificativă ar fi acea recesiune”, a comentat el în septembrie.
Având în vedere că inflația din SUA se menține la cel mai ridicat nivel al ultimelor decenii și prinde tot mai multe „rădăcini”, decidenții politicii monetare sunt pregătiți să își intensifice răspunsul și să implementeze a patra creștere consecutivă cu 0,75 puncte procentuale, semnalând o continuare a acestei abordări.
Economiștii avertizează că acest lucru prevestește o recesiune mai severă decât era în cărți până acum.
„Fiecare raport advers (privind inflația, n.r.) și fiecare evoluție adversă înseamnă că Fed va trebui să facă mai mult pentru a aduce situația sub control”, a comentat David Wilcox, un fost angajat al băncii centrale, care lucrează acum la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. „A face mai mult înseamnă o probabilitate mai mare de recesiune și, dacă se întâmplă, înseamnă, după toate probabilitățile, o recesiune mai profundă.”
De la ultima ședință Fed, au existat semne că piața imobiliară încetinește, iar cererea consumatorilor se diminuează, dar noile date privind inflația au arătat că presiunile asupra prețurilor continuă să crească, iar costurile cu forța de muncă s-au majorat.
Cel mai alarmant este că indicele prețurilor de consum din octombrie a raportat o accelerare a inflației „de bază”, care exclude elementele volatile precum alimentele și energia. Inflația s-a răspândit de la industriile afectate de întreruperile lanțului de aprovizionare (din cauza pandemie și a războiului din Ucraina) la categorii noi, precum serviciile.
Sonal Desai, director de investiții la Franklin Templeton Fixed Income, a descris această „migrare” ca pe o problemă „un pic asemănătoare cu o cârtiță” – presiunile inflaționiste devin vizibile în tot mai multe locuri din coșul de consum. „Realitatea este că va trebui să vedem o oarecare încetinire a economiei pentru a elimina o parte din această presiune pe partea cererii.”
O altă creștere de 0,75 puncte procentuale a dobânzilor va aduce rata fondurilor federale la un nou interval țintă de 3,75% până la 4%, un nivel despre care factorii de decizie cred că va începe să aibă un impact mai mare asupra activității economice.
„Cu cât rata este mai mare, cu atât este mai mare fereastra pentru ca toate costurile de finanțare să continue să crească, ceea ce sugerează un risc tot mai mare a unei scăderi destul de severe”, a declarat James Knightley, economist internațional șef la ING. „Mișcându-te mult și rapid, pur și simplu ai mai puțin control”, a avertizat el.
Mișcări ”prea mici” ar putea avea efectul advers, respectiv ar știrbi impactul angajamentului Fed de a lupta cu inflația, situația pe care SUA ar trebui să încerce să o evite, în special având în vedere lecția dură pe care a primit-o Marea Britanie recent de la piețele financiare, când guvernul a anunțat un pachet masiv de stimulente fiscale, în timp ce Banca Angliei ducea o luptă acerbă pentru a aduce prețurile sub control.
***
