PIB-ul din Ungaria și România a continuat să se extindă puternic în T2 cu 1-2% trimestru / trimestru, dar economiile cehă și slovacă abia dacă au crescut și o contracție șocantă, de 2,3% trimestru / trimestru, apare în Polonia.
Capital Economics a transmis miercuri o analiză a economistului Liam Peach asupra rezultatelor economice înregistrate în statele Europei Centrale și de Est, care avertizează: ”Privind în viitor, perspectivele economice s-au deteriorat brusc”.
Cererea externă slăbește, iar inflația continuă să crească. Credem că o serie de economii vor intra în recesiune la sfârșitul acestui an sau, în cel mai bun caz, vor stagna până la începutul lui 2023, preconizează analiza.
Performanță mixtă în regiune
Creșterea a fost de 2,1% trimestru / trimestru (5,3% în termeni anuali) în România și 1,1% trimestru / trimestru (6,5% în termeni anuali) în Ungaria. Aceste cifre au fost peste așteptări.
PIB-ul din Bulgaria a crescut cu 1,1% trimestru / trimestru și 4,8% în termeni anuali.
Cehia și Slovacia au fost din nou în urmă, PIB-ul crescând cu 0,2% trimestru / trimestru (3,6% în termeni anuali) și, respectiv, 0,4% trimestru / trimestru (1,6% în termeni anuali).
Cel mai mare șoc a fost contracția de 2,3% trimestru / trimestru în Polonia. Acest lucru a inversat aproape complet expansiunea de 2,5% trimestru / trimestru din T1 și a redus creșterea de la an la an la 4,5%.
În general, măsura noastră ponderată pentru CEE a arătat o contracție de 0,1% trimestru / trimestru în T2, de la creșterea de 2,2% trimestru / trimestru în T1.
Cu excepția Poloniei, PIB-ul CEE a crescut cu 1,0% trimestru / trimestru.
Explicații ale datelor înregistrate
Nu este clar ce a determinat contracția în Polonia (datele defalcare nu sunt deocamdată disponibile), dar capital Economics consideră că aceasta a reflectat anularea creșterii semnificative a stocurilor în T1.
A existat, de asemenea, o slăbire generală a activității, deoarece vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut în T2.
Creșterile marginale din Cehia și Slovacia reflectă problemele continue de aprovizionare în sectorul industrial, deși acum există semne ale acestei schimbări.
Creșterea puternică din România este surprinzătoare, având în vedere că apare după o expansiune de 5,1% trimestru / trimestru în T1 și urcă PIB-ul cu 8,2% peste nivelul de dinainte de pandemie.
Încetinirea din Ungaria este probabil să reflecte amplificarea diminuată a stimulentelor electorale din aprilie, deși încetinirea nu a fost atât de puternică pe cât ne așteptam, având în vedere înăsprirea politicilor fiscale din ultimele luni.
Perspective sumbre pentru economiile ECE: inflație de 20% în termeni anuali
Analiza capital Economics arată că perspectivele ”s-au întunecat considerabil în regiune și indică o performanță destul de slabă în a doua jumătate a acestui an”.
Desigur, precizează analiza, există loc pentru o redresare a industriei în Cehia și Slovacia, dacă constrângerile de aprovizionare vor dispărea în continuare și comenzile anterioare sunt îndeplinite.
Dar presiunile se vor intensifica pe măsură ce cererea externă va slăbi. Sondajele de producție au scăzut brusc și ne așteptăm ca economia Germaniei să intre în recesiune mai târziu în acest an.
În același timp, cererea consumatorilor se va diminua sub presiunea ratelor ridicate ale dobânzilor și a inflației în creștere, care ne așteptăm să atingă 20% în termeni anuali în majoritatea țărilor.
Ne așteptăm ca unele economii să intre în recesiune mai târziu în acest an (Cehia și Slovacia) și ca economia să stagneze în Ungaria.
***
