Asistenţii, infirmierii, brancardierii, dar şi alte categoriidin sistemul spitalicesc încep joi completarea formularelor prin care anunță renunțarea la lucrul în ture, dacă guvernanții nu le acceptă revendicările. Cu această măsură și renunțarea medicilor la gărzile suplimentare, angajații din spitale nu trebuie să declanșeze nicio grevă generală (care ar fi ilegală fără păstrarea a 30% din activitatea normală) pentru a bloca întreaga activitate.
Aceasta este noua formă de protest pe care o lansează Solidaritatea Sanitară, în așteptarea unor noi negocieri cu liderii coaliției.
Amintim că peste peste 1.100 de medici au semnat formularele prin care anunță că vor lichida contractele pentru gărzile suplimentare, dacă nu autoritățile nu le accpetă revendicările.
În ceea ce privește asistenții, infirmierii, brancardierii și celelalte categorii de angajați din sectorul sanitar, formularele de refuzare a turelor au fost deja semnate de peste 1.000 de persoane, a anunțat Gabriel Predica, vicepreşedinte al Federației.
Cele două metode inedite de a protesta au fost decise pentru a-i ajuta pe guvernanți să înțeleagă consecințele continuării conflictului de muncă.
(Citiți și: „6 din 10 medici români sub 35 de ani intenționează să emigreze – studiu. Specializările cu cel mai ridicat risc„)
Ministrul Rafila promite că se vor găsi bani pentru gărzile medicilor și pentru personalul care lucrează în ture
Activitatea în spitale nu trebuie pusă în pericol, le transmite Ministrul Sanătăţii sindicaliştilor de la Solidaritatea Sanitară, și anunţă că angajații vor primi indemnizații pentru efectuarea gărzilor până la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării.
Guvernul va găsi o soluție pentru ca atât cei care fac ture, cât și cei care fac gărzi să fie stimulați din punct de vedere financiar. Raportarea actuală la salariul din 2018, la medici care fac ture nu este un lucru pe care cineva să-l sprijine, se va corecta prin noua lege a salarizării, însă până atunci trebuie să avem o perioadă de tranziție cu acordarea unor indemnizații pentru stimularea efectuării garzilor, a spus ministrul Sănătății.
Majorarea gărzilor suplimentare, rămase la valoarea din 2018, precum și a veniturilor pentru asistenți, infirmieri etc. vor fi greu de realizat, în condițiile macro-economice deraiate total din prognoze, după cum arată execuția bugetară pe primele cinci luni din acest an.
(Citește și: „Deficitul la 5 luni iese în decor – să ne pregătim de modificări fiscale„)
Protestul asistenților – o nouă atenționare a guvernanților
„Protestul este complementar protestului anterior declanşat de noi, cel legat de înştiinţarea medicilor cu privire la demisia din gărzile suplimentare. Este pe aceeaşi temă, cea a asigurării continuităţii. Celelalte categorii profesionale, cazul asistentelor, infirmierelor, brancardierilor, dar şi alte categorii participă la asigurarea continuităţii prin aceste ture. Ei nu fac precum medicii gărzi, ei fac ture, trei ture, respectiv lucrează şi în zilele nelucrătoare sâmbătă, duminici ş.a.m.d. Protestul lor cam în asta constă. De asta spun că e asemănător protestului medicilor. Atenţionează unităţile sanitare că iau în calcul ca la un moment dat să refuze lucrul în ture şi în zile nelucrătoare, dacă Guvernul nu înţelege să le plătească în mod corect, adică să le plătească la salariul de bază actual. Ca şi în cazul medicilor, asistentele, infirmierele vor accesa un portal dedicat. Pe portalul respectiv vor completa datele de identificare, plus unitatea în care lucrează. După ce completează acest formular, el va fi trimis către unitatea sanitară în care în care salariatul respectiv lucrează şi către Guvern, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii. E pur şi simplu o formă de atenţionare legată de de această problemă şi de faptul că ei iau în calcul ca la un moment dat să şi să refuze lucru în ture”, a declarat Gabriel Predica.
Potrivit acestuia, într-un sistem complet al asigurării continuităţii, începând cu acest moment, toate categoriile profesionale sunt într-o formă sau alta în protest.
„Este un protest, cum spuneam, e mai degrabă un protest de atenţionare, în sensul în care Guvernul să se aşeze şi să discute, pentru că la momentul actual nu şi-a respectat întocmai atribuţiile şi din punctul nostru de vedere e vorba şi de un abuz în funcţie, pentru că Legea prevede în mod expres că negocierile se fac cu federaţiile reprezentative. După cum ştiţi, este un proiect de ordonanţă de urgenţă, rezultat în urma unei negocieri doar cu federaţia cealaltă”, a mai spus Gabriel Predica.
Greva generală se amână pentru 27 iulie – noul calendar
- În 29 iunie 2023 are loc lansarea unui protest inovativ şi transmiterea solicitărilor de încheiere a Acordului şi Procedurii pentru grevă.
6 iulie 2023 – pichetarea unităţilor sanitare din ţară.
12 iulie 2023 – un nou miting naţional al angajaţilor din Sănătate în Piaţa Victoriei.
19 iulie 2023 – greva de avertisment.
27 iulie 2023 – greva generală, cu respectarea reglementării ce impune păstrarea unei treimi din activitatea normală.
Dacă se ajunge la demisia din contractele de gărzi suplimentare, mai multe spitale nu vor putea asigura deloc gărzile
În cazul în care sindicaliștii nu vor fi mulțumiți de ceea ce vor obține în cadrul conflictului, demisile din gărzile suplimentare vor deveni efective, situație în acre mai multe spitale că nu vor mai putea acoperi deloc gărzile.
Este și situația de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Buzău, despre care managerul instituţiei, Claudiu Damian, spune că se află într-o situaţie dramatică, dacă aceste demisii vor intra în vigoare. Activitatea din secţii precum Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), Chirurgie, Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) sau Pediatrie ar putea fi complet paralizată.
„În acest moment, sunt patru medici care au notificat, dar din cunoştinţele mele sunt mult mai mulţi medici din SJU care trimit aceste demisii. Intenţia lor este de a refuza să intre în gărzi după 20 de zile începând cu data de 21 iunie”, a declarat, pentru Agerpres, managerul SJU Buzău, Claudiu Damian.
Decizia medicilor ar pune Spitalul Judeţean în imposibilitatea de a mai asigura servicii de specialitate sau internări.
„Acest lucru ar duce pentru spital la un impact catastrofal pentru că ar însemna că liniile de gardă nu ar mai fi asigurate şi atunci, implicit, nu vom mai putea asigura un control medical al pacienţilor care se prezintă la SJU. (…) Gândiţi-vă ce ar însemna să nu mai avem gardă la UPU, la Chirurgie, ATI, Obstretică-Ginecologie. Avem în fiecare zi internări pe toate secţiile spitalului … Dacă avem o medie de 150 de prezentări pe zi, să spunem că 40% dintre aceşti pacienţi sunt internaţi, gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă nu am mai putea interna. Să ne gândim ce ar însemna să nu mai avem gardă la Pediatrie, unde avem 30 de copii pe zi care se prezintă, vârful este undeva la 80 de prezentări de copii şi dintre aceştia se internează aproximativ 15 copii. Va fi o dramă, din punctul meu de vedere, pentru că nu vom mai putea asigura continuitatea actului medical”, a mai precizat managerul celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ.
Dacă se ajunge la demisia din contractele de gărzi suplimentare, mai multe spitale nu vor putea asigura deloc gărzile
În cazul în care sindicaliștii nu vor fi mulțumiți de ceea ce vor obține în cadrul conflictului, demisile din gărzile suplimentare vor deveni efective, situație în acre mai multe spitale că nu vor mai putea acoperi deloc gărzile.
Este și situația de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Buzău, despre care managerul instituţiei, Claudiu Damian, spune că se află într-o situaţie dramatică, dacă aceste demisii vor intra în vigoare. Activitatea din secţii precum Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), Chirurgie, Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) sau Pediatrie ar putea fi complet paralizată.
„În acest moment, sunt patru medici care au notificat, dar din cunoştinţele mele sunt mult mai mulţi medici din SJU care trimit aceste demisii. Intenţia lor este de a refuza să intre în gărzi după 20 de zile începând cu data de 21 iunie”, a declarat, pentru Agerpres, managerul SJU Buzău, Claudiu Damian.
Decizia medicilor ar pune Spitalul Judeţean în imposibilitatea de a mai asigura servicii de specialitate sau internări.
„Acest lucru ar duce pentru spital la un impact catastrofal pentru că ar însemna că liniile de gardă nu ar mai fi asigurate şi atunci, implicit, nu vom mai putea asigura un control medical al pacienţilor care se prezintă la SJU. (…) Gândiţi-vă ce ar însemna să nu mai avem gardă la UPU, la Chirurgie, ATI, Obstretică-Ginecologie. Avem în fiecare zi internări pe toate secţiile spitalului … Dacă avem o medie de 150 de prezentări pe zi, să spunem că 40% dintre aceşti pacienţi sunt internaţi, gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă nu am mai putea interna. Să ne gândim ce ar însemna să nu mai avem gardă la Pediatrie, unde avem 30 de copii pe zi care se prezintă, vârful este undeva la 80 de prezentări de copii şi dintre aceştia se internează aproximativ 15 copii. Va fi o dramă, din punctul meu de vedere, pentru că nu vom mai putea asigura continuitatea actului medical”, a mai precizat managerul celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ.
****
Un răspuns
Eu cred ca daca se subventioneaza si spitalele din privat de catre casa de sanatate la nr de paturi ,cetateni ar mai avea o optiune mai buna.