În ultimii ani, dependența statelor europene de SUA a crescut, mai ales după impunerea de sancțiuni Federației Ruse după invadarea Ucrainei. De aceea Comisia Europeană ia în considerare diverse opțiuni pentru a-l convinge pe Trump să nu impună taxe vamale de 10% pentru mărfurile importate din UE, precum și pentru a nu da curs și altor amenințări economice, pe fondul unui război comercial care escaladează cu China.
Donald Trump a avertizat cu puțin timp înainte de a câștiga un nou mandat la Casa Albă că blocul celor 27 de națiuni va trebui să „plătească un preț mare” pentru că balanța comercială e net în favoarea europenilor.
Bruxelles-ul recunoaște că amenințările cu impunerea de tarife de 10% pentru toate importurile, inclusiv din UE, și de 60% pentru cele din China, sunt credibile, și nu este doar retorică de campanie, spun oficialii UE.
Comisia Europeană a început deja să calculeze impactul asupra blocului în ansamblu și asupra acelor țări care vor fi cel mai grav afectate. Acestea ar putea include cel mai mare producător de autovehicule din UE, Germania, precum și Italia, al doilea cel mai mare exportator al UE către Statele Unite.
Deși tăcute în public, unele guverne și-au exprimat anxietatea în perioada premergătoare alegerilor, spun diplomații UE.
Pe lângă impactul direct asupra unei economii europene aflate în pragul recesiunii impunerea unor tarife vamale la importurile SUA ar fi o a doua mare lovitiură, deorece producătorii chinezi în special ar putea invada piața europeană cu produse la prețuri imbatabile.
Ca răspuns la tarifele impuse de Trump din 2018 pentru oțelul produs în UE, Bruxelles-ul a pus în aplicare măsuri de salvgardare pentru a limita importurile de oțel fără taxe vamale pe piețele sale. Dar aceste măsuri urmează să expire în iunie 2026, nefiind posibilă o prelungire a acestora conform regulilor UE sau OMC.
UE va încerca să negocieze cu viitoarea administrație Trump înainte de învestirea sa și se gândește deja la viitoarele domenii de cooperare care ar putea atenua sau chiar elimina amenințarea tarifară.
Un posibil subiect de negociere este gazul natural lichefiat (GNL), din care UE ar putea importa mai mult din SUA pentru a reduce deficitul comercial care îl preocupă pe Trump.
Relații comerciale tensionate UE – SUA
În 2018, Trump și apoi șeful executiv al UE, Jean-Claude Juncker, au convenit asupra unui acord care includea dorința UE de a importa mai mult gaze naturale lichefiate – GNL din SUA. Aceasta a ajutat la eliminarea noilor tarife asupra mărfurilor UE, în afară produsele din oțel și aluminiu. Bruxelles speră că Trump se va dovedi din nou a fi un președinte cu care se poate face afaceri.
Investițiile făcute de UE pentru diversificarea aprovizionării cu energie, în special după invadarea Ucrainei de către Rusia, ar putea duce la creșterea fluxurilor de GNL din SUA, cred oficialii UE.
China complică negocierile
Unii diplomați ai UE sugerează că China, asupra căreia politica SUA este probabil să se întărească, ar putea fi un alt domeniu de cooperare, deși UE dorește să respecte regulile comerciale globale și de reducere a riscurilor, dar nu și decuplarea de China ceea ce va îngreuna discuțiile.
O președinție a lui Trump are alte implicații majore pentru Europa, care se confruntă cu provocarea pe termen lung a modului de finanțare a cheltuielilor sociale pentru o populație îmbătrânită în timpul unei creșteri economice aproape inexistente.
Dacă Trump reduce sprijinul pentru alianța militară NATO și războiul din Ucraina, guvernele europene ar trebui să finanțeze cheltuielile de apărare sporite din bugetele și așa tensionate de nivelul datoriei publice care se ridică la aproape de 90% din PIB.
Politica lui Trump poate genera presiuni deflaționiste în UE
Propunerile lui Trump, dacă vor fi adoptate, vor afecta creșterea europeană și probabil o scădere a inflației, mai ales dacă producătorii, care suferă deja de o recesiune industrială îndelungată, vor începe să reducă din forța de muncă.
Creșterea importurilor din China ar putea, de asemenea, să reducă prețurile, în timp ce creșterea livrărilor de petrol din SUA și producția de cărbune ar putea contribui la creșterea presiunilor deflaționiste.
Tarifele vamale cu efecte inflaționiste ale lui Trump și deficitul bugetar mai mare vor întări probabil dolarul american, astfel încât SUA ar putea exporta o parte din propria inflație, dar asta nu va fi suficient pentru a compensa ceilalți factori care influențează prețurile.
Acest lucru ar putea obliga Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor sub 2% anul viitor, pentru a stimula stimula din nou creșterea economică după mai mulți ani de politici monetare restrictive.
(Citiți și: Cum s-a pregătit Europa pentru al doilea mandat Trump)
***
Urmărește-ne pe Google News
