Deficitul la 5 luni iese în decor – să ne pregătim de modificări fiscale

Deficitul bugetar în primele luni ale anului 2023 a crescut la 37 miliarde lei, reprezentând 2,32% din PIB față de 21 miliarde lei (1,48% din PIB) în aceeași perioadă din 2022. Expandarea deficitului la 2,32 după numai 5 luni e un semnal de alarmă pentru angajamentul de 4,4% deficit pe tot anul 2023 prevăzut în Legea Bugetului.

Viteza cu care urcă deficitul e atât de mare încât necesită corecții puternice și pune presiune pe coaliția de guvernare în ceea ce privește introducerea unor măsuri fiscale.

Cheltuielile bugetare s-au majorat la 234 miliarde lei în primele cinci luni, reprezentând o creștere de peste 17% față de aceași perioadă din anul trecut.
În schimb veniturile au avansat doar cu 10%, la 234 miliarde lei. La construcția bugetară s-a luat în calcul o majorare de 14% a veniturilor, care însă nu a fost atinsă în nicio lună de la începutul anului.

„Era previzibilă creșterea deficitului bugetar. Bugetul a fost construit nerealist. Proiecția de anul acesta a prevăzut venituri bugetare extrem de optimiste. A fost luată în calcul o creștere a veniturilor bazate pe o îmbunătățire puternică a colectării, lucru care nu se întâmplă. În schimb cheltuielile cresc într-un ritm mult mai rapid decât era prognozat”, a declarat pentru CursdeGuvernare, Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.

(Citiți și: ”Marcel Boloș pune pe masa guvernului cartoful fierbinte: eliminarea facilităților fiscale”)

„Deci pe primele luni avem un deficit mai mare decât anul trecut, în condiţiile în care vrem să-l reducem anul acesta.
Probabil că deficitul bugetar în momentul de faţă nu cred că are vreo şansă să scadă sub 5% în condiţiile în care avem deja o execuţie care arată o deraiere destul de mare faţă de obiectivele pe care le avem.
Dacă nu se face rapid o corecție ca să se reducă cheltuielile și să se găsească soluții pentru creșterea veniturilor, deficitul se va îndepărta mult prea mult de ținta propusă de 4,4%”, avertizează Ionuț Dumitru.

În graficul de mai jos, evoluția deficitului pe 2023 față de 2022 până acum, precum și deficitul angajat la finele anului – de un neverosimil 4,4% din PIB.

Sursa datelor: MF

Deficitul bugetar de la finalul fiecărei luni din primele cinci ale anului 2023 a fost mai mare față de cel care se consemna în anul 2022. Cu un salt semnificativ în luna mai din acest an, în care deficitul a urcat la 2,32%, față de1,48% în aceeași lună a anului trecut (o majorare de aproape 50% în doar cinci luni).

Potrivit Legii Bugetului, pentru luna decembrie 2023 deficitul bugetar este prognozat să se situeze la 4,4% din PIB în scădere față de 5,75% înregistrat la finele anului 2022. Datele actualizate publicate marți de Ministerul Finanțelor arată un deficit puțin mai mare față de cel anunțat inițial, de 5,68% din PIB.

Explicațiile Ministerului Finanțelor în privința creșterii bruște a deficitului bugetar după cinci luni din 2023 comparativ cu 2022:

• creșterea volumului de investiții cu 55,1% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent,
• compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale clienților casnici și noncasnici în valoare de 4,16 mld lei, creșterea subvențiilor pe ansamblu cu 84%.
• volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente,
• încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor,
• influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România. Prin acest program se oferă periodic vouchere de 250 lei pentru aproape 3 milioane de cetățeni aflați în dificultate financiară.

Veniturile – plus 10%

Evoluția veniturilor bugetare care au crescut cu 10% la 234 mld lei a fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiilor de asigurări și fondurilor europene, în timp ce încasările din accize și TVA au înregistrat un avans mai temperat.

Încasările nete din TVA  au ajuns la 40,57 mld lei, în creştere cu 6,3% (an/an). Evoluţia mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 22,9%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (11,9 mld. lei în ian-mai 2023, comparativ cu 9,7 mld lei în ian-mai 2022), motivează Finanţele rezultatul sub cel prognozat.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 17,63 mld lei, consemnând o creştere de 23,8% (an/an), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (105,2%)  şi impozitul pe veniturile din pensii (38,6% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 13,2%.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 64,79 mld lei, în creştere cu 12,5% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,32 mld lei, consemnând o creştere de 3,9% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,2%).

Cheltuielile – plus 17%

La capitolul cheltuieli se remarcă majorarea cheltuielilor de personal (53 mld. lei), care au urcat cu 9% față de anul trecut, dar ca pondere în PIB au rămas relativ constante la 3,3% din PIB, cu doar 10 puncte de bază sub nivelul de anul trecut. Cletuielile de personal vor urca în continuare după majorările promise personalului din educație de la 1 iunie.

O altă categorie importantă de cheltuieli cu bunuri și servicii a crescut cu 15,4% față de ianuarie-mai 2022 iar de la bugetele locale s-au dus cu 16,3% mai mulți bani decât în perioada analizată.

De la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate s-au folosit cu 17,5% mai mulți bani pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Graba statului de a se împrumuta pentru a-și asigura necesarul de finanțare pentru acest an, a dus cheltuielile cu dobânzile la 14,41 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile în contul dobânzilor au crscut cu 3,5% „ca urmare a prefinanţării în primele 5 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.” Astfel, după primele 5 luni ale anului, MF spune că s-a asigurat 57,4% din necesarul brut de finanțare pentru anul în curs. Economiștii estimează că doar pentru plata dobânzilor, în 2023 se va cheltui aproximativ 2% din PIB, comparativ cu circa 1% anul trecut.

***