Magistrații blochează activitatea din justiție; polițiștii amenință să blocheze, „prin conștiinciozitate și scrupulozitate”, inclusiv punctele de trecere a frontierei

Judecătorii și procurorii au redus la limita de avarie activitatea din justiție, iar polițiștii anunță că vor bloca inclusiv granițele, prin efectuarea cu „conștiinciozitate și scrupulozitate maxime” a controalelor și a tuturor celorlate activități,printre care și cea de eliberare a actelor.

Protestele beneficiarilor de pensii speciale

Nemulțumiți de modificările aduse de guvernanți regimului pensiilor speciale, magistrații și polițiștii își vor reduce activitatea, ocupându-se preponderent de urgențe.

Instanțele și parchetele suspendă, în semn de protest, activitatea cu publicul, și se vor ocupa doar de dosarele și cauzele care necesită urgenţă: cu măsuri preventive şi de siguranţă, cauze cu minori, cauze în care se împlineşte termenul de prescripţie în următoarele şase luni etc.

Modificările din proiectul legii pensiilor speciale care-i vizează pe magistrați și care au provocat protestele declanșate marți fără niciun anunț prealabil:

• vârsta de pensionare a judecătorilor va crește la 60 de ani, aceasta urmând să fie singura excepție de la regula general valabil, conform declarațiilor ministrului Muncii, Marius Budăi. În prezent, magistrații se pot retrage, indiferent de vârstă, după 25 de ani de activitate, ceea ce făcea posibilă pensionarea sub 50 de ani
• în prezent, pensia magistraților se calculează ca 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, din ultima lună de activitate. Reforma prevede o creștere treptată a perioadei ce intră în baza de calcul, astfel încât să ajungă în final ca procentul să se aplice la veniturile din cei 25 de activitate în magistratură necesari pentru pensionare.
• pensia va suporta o taxare suplimentară, de 15%, pentru ceea ce depăşeşte salariul mediu net.

În luna mai, existau 5.252 de magistrați pensionari, iar aceștia încasau lunar o pendie medie de 21.555 lei, o sumă ce este de aproape 11 ori mai mare decât pensia medie din aceeași lună.

Din pensia de 21.555 lei a unui magistrat mediu, statul subvenționa 19.902 lei, adică 92,3% din pensie. Pensia medie cuvenită magistraților conform contribuțiilor aferente (suportată din BASS – Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat), cu baza de calcul folosită pentru oamenii obișnuiți, ar fi de 5.101 lei.

(Citește și: „Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania„)

Polițiștii, exces de zel

Polițiștii au pregătit mai multe tactici de protest, unele utilizate în premieră. Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat joi că va solicita polițiștilor din toate structurile MAI, în limitele legii, să adopte mai multe forme de protest.

Prezentăm comunicatul SNPPC

În contextul comunicatelor oficiale, de ieri, ale unor instanțe de judecată și parchete de rang înalt din Capitală și din alte zone, care precizează că vor adopta diferite forme de protest, precizăm că, în limitele legii, vom solicita și noi polițiștilor din toate structurile MAI să adopte forme similare de lucru:

• amânarea și/sau maximizarea termenelor de soluționare in lucrările cu caracter penal/petiții/lucrări diverse. Dacă magistrații, care nu au nici măcar dreptul la sindicalizare, amână/blochează activitatea, făcând parte și noi din sistemul judiciar, mergem pe similaritate;
• blocarea instanțelor, prin amânarea/imposibilitatea executarii mandatelor de aducere! Suntem puțini, nu facem față activității!
• intervenții preponderent la 112 sau în situațiile care nu impun amânarea soluționării;
• conștiinciozitate și scrupulozitate maxime în controalele polițienești, inclusiv în toate punctele de trecere a frontierei, cu ocazia verificării documentelor etc.;
• eliberare documente de identitate, auto, pașapoarte etc. în raport cu timpul efectiv de lucru, cu logistica la dispoziție și cu personalul (insuficient) existent;
• donarea de sânge în scopuri caritabile și o zi liberă, conform legii;
• neutilizarea telefoanelor personale, inclusiv a aplicațiilor de comunicare, în interes de serviciu;
• aplicarea strictă, în ceea ce privește programul de lucru, a prevedețrilor din ,,Acordul colectiv privind raporturile de serviciu ale polițiștilor”, încheiat între federațiile sindicale și MAI, etc.

Reprezentanții sindicatului mai precizează că „în comunicatele noastre și în cadrul protestelor de stradă din ultima vreme ne-am manifestat dezaprobarea față de politica salarială păguboasă și discriminatorie, pe care Guvernul a dus-o, în ultimii ani, nu doar la adresa polițiștilor, ci și la adresa întregului personal din familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, care a fost amânat, timp de doi ani, de la plata drepturilor salariale prevăzute în grilele Legii-cadru 153/2017.

(Citește și: „Două țări, două reforme ale pensiilor: Ce a vrut să evite Franța și ce nu vrea să evite România„)

Legea pensiilor speciale va fi adoptată săptămâna viitoare

Acțiunile de protest ale acestor categorii profesionale se intensifică pe măsură ce se apropie adoptarea proiectului la care se fac încă retușuri, pentru a convinge Comisia Europeană să declare acceptabilă reforma ce represintă unul dintre jaloanele de care depinde cererea a treia de plată din PNRR.

”Sunt trei chestiuni care mai trebuie clarificate și anume impozitarea la nivel de salariu mediu net, o etapizare pe primii cinci ani de tranziție către întreaga perioadă la care se raportează calculul pensiilor. Important este că ceea ce s-a făcut până acum este agreat de Comisia Europeană și suntem pe drumul bun. Ideea este de o convergență cât mai mare către sistemul public și anume să intre cât mai multe persoane în această impozitare,” a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru Euronews.

Medicii, cu pensii normale, sunt în „avertizare precoce” – vor demisiona din contractele de gardă, dacă acestea vor fi plătite în continuare la valoarea din 2018

În cadrul protestelor organizate de Federația „Solidaritatea Sanitară”, peste 10% dintre medicii care efectuează gărzi suplimentare normei de bază au aderat deja la acțiunea Demisia din contractele de gărzi suplimentare (CIM-urile cu timp parțial, aferente gărzilor suplimentare normei de bază).

Acțiunea este una de avertizare precoce, menită să determine Guvernul să identifice soluțiile necesare pentru onorarea revendicărilor Federației Solidaritatea Sanitară. Guvernanții trebuie să aibă în vedere riscurile acestei forme de exprimare a nemulțumirii medicilor față de recompensa acordată pentru contribuția la asigurarea continuității serviciilor medicale, avertizează protestatarii.

Nemulțimiții din sistemul sanitar precizează că această formă de protest „trebuie înțeleasă și în contextul în care Ministerul Muncii încearcă să blocheze dreptul la o grevă legală prin refuzul de a concilia conflictul colectiv de muncă, iar Guvernul practică dialogul social preferențial”.

În această fază a protestului, Înștiințarea privind intenția de a demisiona din contractele aferente gărzilor suplimentare toți medicii care semnează pentru participarea la această acțiune de pe platforma dedicată protestului în numele lor este transmisă către unitățile sanitare, precum și Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Guvernului.

(Citește și: „Două Românii în stradă: cei care vor să mai obțină puțin și cei care vor să păstreze mult„)

Ce spun medicii despre acest protest

• Forma de transmitere constituie în sine o modalitate de protest, instituțiile statului luând cunoștință de nemulțumirile legitime ale fiecăruia dintre acești profesioniști din Sănătate.
• Această este o formă de protest îndreptată împotriva modalității în care este recompensată contribuția la asigurarea continuității serviciilor medicale în acest moment și în proiectul noii legi a salarizării, ea vizând totodată susținerea Decalogului revendicărilor Federației „Solidaritatea Sanitară”.

Decalogul revendicărilor:

1. Acordarea tuturor drepturilor prevăzute de actuala lege a salarizării:
   1. Acordarea salariului de bază la nivelul anului 2022 pentru toți angajații din sănătate, inclusiv pentru CIM-urile aferente gărzilor suplimentare.
   2. Raportarea sporurilor pentru condițiile de muncă la salariile de bază pentru personalul auxiliar sanitar (infirmiere, îngrijitoare, brancardieri), TESA și muncitori sanitari.
   3. Raportarea sporurilor de tură și pentru lucrul în zilele libere legale la salariile de bază în plată pentru toate categoriile de personal.
   4. Plata gărzilor medicilor cu tariful orar al normei de bază.
2. Adoptarea proiectului de lege a salarizării (partea pentru sănătate) negociat cu Ministerul Sănătății (în forma stabilită cu partenerii sociali) și aplicarea acestuia prin acordarea a cel puțin 50% din diferența dintre salariile de bază actuale și cele prevăzute în proiectul de lege.
3. Acceptarea propunerilor Federației „Solidaritatea Sanitară” la Contractul colectiv de muncă la nivel de sector, rămase în divergență, încheierea și înregistrarea acestui contact colectiv de muncă.
4. Actualizarea valorii indemnizației de hrană luând ca referință salariul minim în plată și scoaterea ei din calculul limitei aplicabile sporurilor.
5. Deblocarea posturilor în sistemul public de sănătate.
6. Creșterea ponderii a cheltuielilor pentru sănătate în PIB la nivelul mediei UE.
7. Aplicarea măsurilor de reformă a sistemului sanitar propuse de Federația „Solidaritatea Sanitară”, menite să crească calitatea vieții profesionale a angajaților și calitatea serviciilor medicale, acestea incluzând:

• Înlocuirea sistemului malpraxis cu despăgubirea pacienților pentru prejudicii
• Echivalarea competențelor asistentelor medicale absolvente de postliceală
• Introducerea sistemului de monitorizare a bolilor profesionale.

8. Reglementarea adecvată a timpului de muncă al angajaților din sănătate și acordarea drepturilor aferente activităților aferente, respectiv:
   1. Recunoașterea timpului de muncă suplimentar desfășurat în cadrului schimburilor de tură
   2. Recunoașterea îndeplinirii anticipate a stagiului complet de cotizare pentru angajații cu mai multe CIM-uri.
9. Finanțarea formării profesionale continue a profesioniștilor din sănătate
10. Eliminarea dialogului social preferențial și a discriminării angajaților din Sănătate în privința dreptului de a iniția un conflict colectiv de muncă pentru drepturi de natură salarială.

„Refuzul de a nu respecta reprezentativitatea unei federații sindicale este similar cu refuzul de a recunoaște legitimitatea politică a noului guvern, fiind un semn ce anunță riscul domniei bunului plac în actul de guvernare, respectiv al încălcării drepturilor angajaților din Sănătate”, menționează Federația Solidaritatea Sanitară.

****