40,3% din medicii cu vârste sub 35 de ani au declarat că probabil vor pleca din țară, iar 17% au spus că sigur vor emigra, conform unui studiu prezentat miercuri de Colegiul Medicilor din România. Medicii din această categorie de vârstă înregistrează și cel mai ridicat risc de burnout.
Cea mai mare intenție declarată de a migra s-a consemnat ȋn rândul medicilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%).
Cei mai mulțumiți sunt medicii din Regiunea de Veste, unde indicatorul intenției de emigrare a înregistrat valoarea cea mai mică, de 22,2%.
La fel ca pentru populația generală, tendința de a pleca scade odată cu înaintarea în vârstă.
Per total corp profesional, indiferent de vârstă, arată autorii studiului, intenția declarată de migrare a fost:
- 23,1% (bărbați), respectiv 20,7% (femei), în cazul răspunsurilor „Probabil da”
- și de 8,4%, respectiv 5,2%, pentru răspunsul de intensitate maximă, „Sigur da”.
Specializările cu cel mai ridicat risc de migrare
- Anestie și Terapie Intensivă (ATI) (39,2%)
- Medicină de Urgență (39,2%)
- Oncologice (39%)
- Chirurgie generală (35,2%),
Specializările cu cele mai reduse intenții de emigrare:
- Medicină de Familie (16,4%)
- Sănătate publică (17,8%).
„Cred că pentru România este o pierdere pe termen lung și trebuie să ne gândim la niște politici de reținere a resursei umane în general, nu doar a medicilor. În toate domeniile există acest fenomen; și asistenții sociali migrează, și inginerii migrează, și așa mai departe. Când suntem tineri, avem nevoi și aspirații mult mai mari. De cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt satisfăcute pentru că nu avem veniturile necesare. În general, veniturile cresc odată cu înaintarea în profesie, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce ne permite o satisfacere a nevoilor. În acest context, este explicabil de ce la vârste tinere tendința de migrație este mult mai mare”, consideră conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru în echipa de cercetare.
Motivele de migrație externă diferă în funcție de vârstă
Cele mai importante motive pentru cei sub 35 de ani:
- condițiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (24%)
- oportunitățile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilități, tehnologie, fonduri disponibile ȋn străinătate (23%) sunt cele mai importante.
Între 36 și 49 de ani, acestea se mențin, însă cu un scor mai scăzut, 18%, respectiv 15%, acest procent înregistrându-se și pentru aspecte care țin de condiții de viață, familie, locuire şi oportunități educaționale pentru copii (15%).
Medicii peste 50 de ani:
- condițiile directe de practică (18%)
- recunoaşterea socială şi respectul resimțit față de profesia medicală (17%).
Acest ultim aspect devine cel mai important (18%), alături de condițiile salariale şi venituri (18%), pentru medicii din categoria de vârstă peste 65 de ani.
(Citește și: „România, țara UE cu cei mai mulți absolvenți de Medicină raportat la populație. 75% pleacă. Matematica medicinei românești„)
36% din medici, supuși riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout
„Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situației actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realității cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere. Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenția declarată de migrație și cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici – este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, în conferința de joi, în care au fost prezentate rezultatele studiului.
Rezultatele referitoare la burnout:
- Peste o treime dintre medicii care au participat în cadrul studiului înregistrează scoruri mari, care indică o probabilitate mare de a manifesta clinic un sindrom burnout, scorurile totale mari fiind dependente, într-o mare măsură, de componenta de epuizare (58%).
- Procentul medicilor femei care au ȋnregistrat scoruri ce se ȋncadrează ȋn cele două paliere de risc mare pentru burnout – crescut și foarte crescut – a fost semnificativ mai mare decât cel raportat ȋn cazul bărbaților medici: 38%, respectiv 31%.
Categoriile de vârstă cu risc crescut:
- medicii sub 35 de ani (47%)
- medicii între 36 și 49 de ani (41%)
- pentru cei de peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste peste 65 de ani).
Specialitățile cu cel mai ridicat risc de burnout:
- Mai mult de jumătate dintre medicii din grupa specialităților ATI se află la risc ridicat (54%)
- aceasta este urmată de grupa Oncologice (53%)
- Pediatrie – interne (42%)
- Pediatrie-chirurgicale (37%).
În profil geografic, riscul cel mai mare (38%) s-a ȋnregistrat ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia. Valori mai reduse față de medie au fost raportate ȋn regiunea Vest (32%).
„Nu trebuie să omitem componentele emoționale, care în final, se soldează cu afectarea relației medic-pacient. Dacă privim doar procentual rezultatele unui astfel de scor, ar însemna că punem în centru medicul și privim doar această situație, dar ar trebui să punem în centru ambii parteneri, atât medicul, cât și pacientul. Altfel spus, suferința medicului se reflectă în suferința pacientului, ceea ce înseamnă că ameliorarea unor aspecte pe care le putem identifica în cadrul acestui studiu, care ar îmbunătăți condițiile de muncă ale medicului, cu siguranță se va reflecta atât în modul în care este tratat pacientul, cât și în percepția acestuia privind calitatea actului medical”, consideră dr. Radu Dumitrescu, membru în echipa de cercetare.
Primul studiu din România referitor la burnoutul în rândul medicilor
Studiul a fost realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR) și a avut ca obiect principal de cercetare evaluarea riscului de burnout în rândul medicilor din România. Este primul studiu de acest gen efectuat în țara noastră.
Chestionarul a fost administrat online, la nivel național, în prima parte a anului 2023, iar eșantionul de respondenți a fost de 8.121 de medici, ponderat pentru a reflecta structura populației de medici în funcție de gen, categorii de vârstă, regiunea geografică și tipuri de specialități medicale, a explicat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare.
****
Un răspuns
Sănătatea si Educația sunt doua componente esențiale ale vieții social – economice din orice țară. In Romania , in special pentru medici si profesori, trebuie să se reglementeze raporturile intre stat si viitorii medici si profesori. Educația in universităti este gratuită.
In aceste conditii absolvenții trebuie să se angajeze prin contract ca vor practica cel putin cat au studiat gratuit acolo unde statul ( societatea )are nevoie. Nu respectă contractul atunci plătește . Clar. Este o pierdere imensa pentru societate in ansamblul ei , sa cheltuim sume enorme pentru medici si profesori si ei sa plece din țară sau să nu profeseze acolo unde țara are nevoie.