Platforme tehnologice precum cele dezvoltate de Google, Meta, Twitter și Telegram reprezintă pârghii importante în conflictul momentului, fiind prinse la mijloc între solicitările venite Ucraina, Rusia, Statele Unite și Uniunea Europeană, scriu jurnaliștii New York Times într-o analiză pe tema războiul informațional care îl dublează pe cel militar.
”Invazia Ucrainei de către Rusia a devenit un moment geopolitic definitoriu pentru unele dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume, deoarece platformele lor s-au transformat în câmpuri de luptă majore ale unui război informațional paralel, iar datele și serviciile lor au devenit verigi vitale în conflict”, notează sursa citată.
Acest aspect nu a scăpat celor două părți implicate în conflictul armat, dar nici puterilor Occidentale care militează pentru încheierea acestuia. Solicitările la adresa rețelelor de socializare s-au ținut lanț.
Rețelele sociale s-au poziționat în războiul dintre Rusia și Ucraina
Vineri, Ucraina a cerut Apple, Meta și Google să-și restricționeze serviciile în interiorul Rusiei. Google și Meta, care deține Facebook, au interzis presei ruse de stat să vândă reclame pe platformele lor.
Sundar Pichai, directorul executiv Google, a avut discuții cu oficiali de top din Uniunea Europeană despre cum să contracareze dezinformarea rusă.
Telegram, o aplicație de mesagerie folosită pe scară largă în Rusia și Ucraina, a amenințat că va închide canalele cu informații despre război din cauza amplelor dezinformări.
Luni, Twitter a anunțat că va eticheta toate postările care conțin legături către instituții media afiliate statului rus, iar Meta a spus că va restricționa accesul la unele dintre aceste posturi din Uniunea Europeană pentru a evita propaganda de război.
Războiul, oportunitate de reabilitare a reputației
Pentru multe companii, inclusiv Facebook, Google, Twitter, războiul este o oportunitate de a-și reabilita reputația, după ce în ultimii ani s-au confruntat cu acuzații legate de politica de confidențialitate, poziția dominantă din piață și modul în care permit răspândirea de conținut toxic.
(Citește și: ”Europa în cleștele dintre Rusia și China”: Au apărut CRONICILE Nr. 87. Titlurile și autorii”)
”Au acum oportunitatea de a demonstra că își pot folosit tehnologia pentru a face bine, într-un mod nemaivăzut de la Primăvara arabă din 2011, când rețelele de socializare au conectat activiști și au fost aplaudate drept un instrument pentru democrație”, scriu jurnaliștii americani.
Dezideratul de mai sus nu va fi însă ușor de atins, avertizează specialiștii.
”Aceste companii își doresc toate beneficiile monopolizării comunicațiilor lumii fără responsabilitatea de a fi absorbite de geopolitică și de a fi nevoiți să aleagă părțile”, a declarat Yael Eisenstat, de la Institutul Berggruen, un think tank din Los Angeles. Eisenstat a condus anterior divizia de integritate electorală a Facebook.
În opinia ei, companiile tehnologice sunt într-o situația ”din care nu au cum să câștige, în mijlocul unei crize internaționale”.
Unele voci acuză o acțiune insuficientă din partea rețelelor sociale
Companiile au acționat cu prudență, este de părere Marietje Schaake, expert în politici tehnologice și fost membru al Parlamentului European. Rețelele au interzis mass-media ruse de stat să-și monetizeze conținutul, însă nu le-au interzis accesul la platforme, cum au solicitat mulți.
Pe măsură ce conflictul s-a intensificat, companiile au luat măsuri suplimentare. Duminică, Google Maps a încetat să mai afișeze informații despre trafic în interiorul Ucrainei din cauza îngrijorărilor că ar putea crea riscuri de siguranță, arătând unde se adună oamenii.
Luni, Twitter a început să eticheteze toate mesajele care conțineau link-uri către instituții media afiliate statului rus. De când a început conflictul din Ucraina, utilizatorii au postat astfel de link-uri de aproximativ 45.000 de ori pe zi, a spus compania.
Schaake, acum director de politici internaționale la Centrul de politici cibernetice al Universității Stanford, a spus că măsurile nu sunt suficiente. În opinia ei, companiile trebuie să blocheze creatorii ruși de propagandă.
”Aceste intervenții într-o perioadă în care sunt supuse unor presiuni uriașe subliniază ceea ce nu s-a făcut în tot acest timp”, a punctat Schaake.
Alte voci au avertizat că ar exista consecințe negative dacă platformele ar fi blocate în Rusia. ”Este cel mai important loc pentru dezbaterea publică despre ceea ce se întâmplă”, a spus Andrei Soldatov, jurnalist rus și expert în cenzură. ”Nimeni nu ar considera un semn bun dacă Facebook ar bloca accesul cetățenilor ruși”, a adăugat el.
Între cenzură și propagandă
Duminică, Pavel Durov, fondatorul Telegram, o rețea foarte populară în Rusia și Ucraina, a postat celor peste 600.000 de adepți ai săi de pe platformă că ia în considerare blocarea unor canale legate de război în interiorul Ucrainei și Rusiei, deoarece acestea ar putea agrava conflictul și ar putea incita la ură etnică.
Utilizatorii au reacționat imediat, spunând că se bazează pe Telegram pentru informații independente. La mai puțin de o oră, Durov s-a răzgândit.
”Mulți utilizatori ne-au rugat să nu luăm în considerare dezactivarea canalelor Telegram pe perioada conflictului, deoarece suntem singura sursă de informații pentru ei”, a scris el.
La Meta, care deține și Instagram și WhatsApp, situația a fost ”haotică” din cauza volumului uriaș de dezinformare rusă de pe aplicațiile sale, au declarat doi angajați sub protecția anonimatului.
Experții ruși din echipa de securitate a Meta, care identifică și elimină dezinformarea sponsorizată de stat de pe Facebook și Instagram, lucrează non-stop și comunică în mod regulat cu Twitter, YouTube și alte companii despre constatările lor, au spus cei doi angajați.
Între Rusia și Occident
Companiile tehnologice se confruntă acum cu două tipuri principale de solicitări din partea guvernelor.
Rusia face presiuni să cenzureze din ce în ce mai mult postările pe rețelele sociale și alte fluxuri de informații din interiorul țării. Moscova a restricționat deja puternic accesul la Facebook și Twitter, pe listă fiind și YouTube.
De cealaltă parte, oficialii occidentali cer companiilor să blocheze mass-media și propaganda de stat ruse. Luni, liderii Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei au transmis o solicitare comună către Meta, Google, YouTube și Twitter de a suspenda conturile pro-Kremlin, inclusiv Russia Today și Sputnik.
”Furnizorii de platforme online și companiile de tehnologie trebuie să ia atitudine, în timp ce regimurile autoritare încearcă să transforme în armă deschiderea societăților noastre pentru a submina pacea și democrația”, se spune în scrisoare.
