Revenirea post-pandemie a creșterii mondiale și a inflației de anul trecut s-au tradus printr-o reducere a volumului datoriilor de la nivel mondial, prima scădere (în dolari) din 2015, reiese dintr-un studiu al Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF), citat de presa internațională.
Raportul estimează că valoarea nominală a datoriei globale a scăzut cu aproximativ patru trilioane de dolari, revenind astfel sub pragul de 300 de trilioane de dolari, depășit în 2021, transmite Reuters.
În contextul în care costurile de împrumut au fost în creștere, în special în piețele emergente, reducerea a fost determinată în întregime de evoluția din țările bogate, care, ca grup, a consemnat o reducere totală a datoriei cu aproximativ 6 trilioane de dolari, la 200 de trilioane de dolari.
În schimb, volumul datoriei statelor în curs de dezvoltare a atins un nou record, de 98 de trilioane de dolari, Rusia, Singapore, India, Mexic și Vietnam înregistrând cele mai mari creșteri.
În același timp, o activitate economică mai puternică și o inflație mai mare au dus la scăderea raportului global datorie/PIB cu peste 12 puncte procentuale la 338% din PIB, marcând a doua scădere anuală consecutivă, susțin experții IIF.
Și în acest caz, însă, îmbunătățirea a fost determinată de piețele dezvoltate, care au înregistrat o scădere totală de 20 de puncte procentuale a raportului datorie publică/PIB, la 390%. Datoria statelor emergente a crescut cu 2 puncte procentuale, până la 250% din PIB, în mare parte determinată de evoluțiile din China și Singapore.
Povara datoriei a crescut în statele în curs de dezvoltare
Datele IIF arată totodată că datoria publică a statelor emergente a urcat la aproape 65% din PIB, de la puțin sub 64% în 2021.
„Povara datoriei publice externe a multor țări în curs de dezvoltare s-a înrăutățit din cauza pierderilor puternice ale monedelor locale (în 2022) față de dolar”. au explicat experții IIF, adăugând că această evoluție a dus la o prăbușire a cererii investitorilor internaționali pentru datorii denominate în monedă locală, „fără niciun semn de recuperare iminentă”.
Dolarul s-a apreciat vertiginos față de majoritatea monedelor piețelor emergente (dar și avansate) pe parcursul anului 2022, mărind costul serviciului datoriei, în contextul în care multe state în curs de dezvoltare au optat să se împrumute în dolari.
Aprecierea dolarului riscă să ducă la crize ale datoriilor suverane în statele sărace
Aprecierea dolarului a fost o consecință a creșterilor agresive ale ratei dobânzii operate de Rezerva Federală din SUA pentru a combate inflația. Creșterile s-au temperat în toamnă, dar analiștii avertizează că situația dificilă nu a fost încă depășită. Sri Lanka și Ghana au intrat în incapacitate de plată în 2022, după ce nu au reuști să-și onoreze serviciul datoriei publice, notează Financial Times.
Ed Parker, de la agenția de rating Fitch, a avertizat miercuri că 2023 va fi „un alt an provocator”, deoarece dolarul a rămas puternic raportat la standarde istorice.
Datoriile și deficitele vor „rămâne cu mult peste nivelurile pre-Covid”, a spus el în timpul unui eveniment organizat de IIF.
Emre Tiftik, economist IIF, a comentat la rândul său că întărirea dolarului a făcut ca țările cu venituri mici să se confrunte cu costuri suplimentare de finanțare, deoarece multe se bazează foarte mult pe finanțare în dolari pentru a-și asigura interesul investitorilor globali, a căror apetit pentru împrumuturi în monedă locală a scăzut semnificativ.
În ultimii 15 ani, datoria publică a crescut într-un ritm nemaiîntâlnit
Banca de investiții JPMorgan a subliniat într-o analiză publicată miercuri că, în ciuda scăderilor modeste de anul trecut a datoriei piețelor dezvoltate, creșterea față de nivelul înregistrat acum 15 ani a fost explozivă și de natură să ridice temeri privind sustenabilitatea sa pe termen lung.
Din calculele economiștilor JPMorgan, datoria publică din piețele dezvoltate a crescut la 122% din PIB de la 73% din PIB înaintea crizei din 2008-2009, respectiv cu peste 30 de puncte procentuale în 13 dintre cele 21 de economii analizate și cu peste 45 de puncte procentuale în nouă dintre ele.
Ceea ce face saltul de aproape 50% și mai remarcabil este faptul că datoria a crescut cu doar 40 de puncte procentuale în cei 40 de ani care au precedat criza financiară – o perioadă în care au avut șocuri semnificative, cum ar fi stagflația din anii 1970 și creșterea cheltuielilor fiscale din anii 1980.
„Schimbarea treptată a datoriei în doar 15 ani ridică probleme de sustenabilitate”, au spus analiștii JPMorgan, subliniind haosul observat pe piețele financiare din Marea Britanie când guvernul lui Liz Truss a anunțat planuri fără acoperire, de reducere a impozitelor.
Revenirea la nivelul de dinaintea crizei, demers imposibil
Din proiecțiile lor, doar pentru a menține datoria la nivelul actual, țările dezvoltate ar trebui să-și îmbunătățească soldul primar – creditarea netă, excluzând dobânzile – cu 3,8 puncte procentuale din PIB, de la nivelul actual de -3,4% din PIB (deci ar trebui să aibă un excedent de 0,4% din PIB).
În cazul în care statele dezvoltate dori să reducă datoria la nivelurile observate înainte de criză, acest lucru ar necesita un excedent de creditare primară de 4,3% din PIB timp de 10 ani – ceea ce ar presupune o înăsprire fiscală uriașă de 7,7 puncte procentuale, timp de un deceniu.
„Stabilitatea datoriei? Uitați de asta”, au conchis analiștii JPMorgan.
***
