marți

20 februarie, 2024

31 ianuarie, 2023

Guvernul a împrumutat luni de pe piețele financiare internaționale două miliarde de euro prin redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni, după ce în prima săptămână a anului a mai atras de la investitorii străini alte patru miliarde de dolari.

Premiera celor două ieșiri pe piețele străină a fost dublată și de o premieră locală: statul a împrumutat în ianuarie, de la investitorii locali, suma record de 26,2 miliarde de lei.

Prin urmare, statul a împrumutat în prima lună a anului echivalentul a circa 55 de miliarde de lei, respectiv 34,4% din necesarul total de finanțare din acest an, estimat la circa 160 de miliarde de lei – record absolut, potrivit calculelor CursdeGuvernare pe baza datelor oficiale.

(Citiți și: ”Cum a ratat România deceniul banilor ieftini. Își începe marile proiecte în deceniul banilor (foarte) scumpi”)

O fereastră de oportunitate


Specialiștii susțin că împrumuturile record accesate de stat în prima lună au survenit în contextul unei cereri foarte mari pentru titlurile de stat, cerere care a dus la scăderea dobânzilor.

”A fost o cerere foarte mare de titluri de stat din partea investitorilor, dobânzile au scăzut ceva, iar această fereastră de oportunitate a fost fructificată de Trezorerie”, a precizat Adrian Codîrlașu (foto), vicepreședinte CFA România, pentru CursdeGuvernare.

Dobânzile la care se împrumută statul au crescut vertiginos în 2022, generând o gaură de 29,1 miliarde de lei în bugetul de anul trecut. Statul a plătit dobânzi cu 61,8% peste nivelul din 2021, potrivit execuției bugetare.

Din calculele Eurostat, România plătește cele mai mari dobânzi din UE, după Ungaria. Costurile medii de finanțare ale statului pe termen lung au fost, în medie, în decembrie, de 7,2%, duble față de media UE. Totuși, acestea au scăzut față de vârful de 9,1% din octombrie.

Record absolut pe piața internă


În imaginea de mai jos sunt ilustrate împrumuturile de pe piața internă. După cum se poate observa, cu o singură excepție, statul a luat semnificativ mai mulți bani decât plănuia în cadrul licitațiilor locale de titluri de stat și certificate de trezorerie.

Statul plănuia să împrumute 6,3 miliarde de lei, potrivit sumelor din prospecte, de patru ori mai puțin decât sumele împrumutate efectiv.

Și apetitul investitorilor a fost mare, trei licitații fiind suprasubscrise de nouă ori (valoarea sumelor subscrise a fost de cel puțin nouă ori mai mare decât cea din prospect).

Volumul indicativ de împrumuturi ce vor fi contractate de pe piața internă este în sumă de circa 97-102 miliarde de lei.

Statul a împrumutat aproape jumătate din cât plănuia să ia de la investitorii străini

În ceea ce privește împrumuturile pe piețele externe, România a spart gheața în prima săptămână din 2023, când a obținut 3,99 miliarde de dolari, echivalentul a circa 19 miliarde de lei la cursul de atunci. Sumele împrumutate au fost pe scadențele cinci ani (1,24 miliarde de dolari), 10 ani (1,5 miliarde de dolari) și 30 ani (1,25 miliarde de dolari), la costuri medii anuale de MS+280 puncte bază, MS+350 puncte bază, respectiv MS+385 puncte bază.

Luni, Ministerul de Finanțe a revenit pe piețele internaționale și s-a împrumutat cu ”600 de milioane de euro prin titluri scadente în septembrie 2026 și cu 1,4 miliarde de euro prin obligațiuni cu scadența septembrie 2029, la costuri medii anuale de MS+170 puncte bază, respectiv MS+310 puncte bază”, potrivit unei note transmise investitorilor de Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

(Citiți și: ”Record istoric la deficitul de cont curent, datoria externă depășește 141 mld. euro – la 9 luni”)

Volumul indicativ al împrumuturilor de pe piețele externe este estimat la aproximativ 11-12 miliarde de euro, potrivit programului pentru acest an. Statul a împrumutat în ianuarie aproximativ jumătate din programul pentru piețele externe.

Necesar de finanțare de 10,3% din PIB în 2023

Statul are un necesar de finanțare foarte ridicat în 2023, de circa 160 de miliarde de lei (32 de miliarde de euro), echivalentul a 10,3% din PIB, nivel record, potrivit rapoartelor Ministerului Finanțelor Publice (MPF).

Necesarul brut de finanțare din 2023 e determinat de:

  • nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,4% din PIB – aproximativ 68 mld. lei;
  • volumul datoriei de refinanțat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei; acestea reprezintă împrumuturi mai vechi care ajung la scadență în acest an și vor fi înlocuite de noi împrumuturi, cu dobânzi semnificativ mai mari.

Acesta ar putea fi chiar mai ridicat de atât, potrivit unui document al Ministerul de Finanțe din 10 ianuarie, în care este indicat un necesar de finanțare de 168,4 miliarde de lei.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Inaintea sezonului de rating, statul se imprumuta. Doar nu sunt speriati de ceva? Alte motive nu prea vad. Ungaria era degradata cu o trapta exclusiv din cauza inflatiei. Probabil de aia toata securitatea umpla stirile cum duduie economia, fac niste comparatii aberante intre tari etc… Vad ca si cei de la BNR au intrat in lobby.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Inaintea sezonului de rating, statul se imprumuta. Doar nu sunt speriati de ceva? Alte motive nu prea vad. Ungaria era degradata cu o trapta exclusiv din cauza inflatiei. Probabil de aia toata securitatea umpla stirile cum duduie economia, fac niste comparatii aberante intre tari etc… Vad ca si cei de la BNR au intrat in lobby.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: