luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 ianuarie, 2023

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO și cu perspectiva aderării la UE, acest indicator a urcat de la 30,5% din media UE la nivelul anului 1995, la 74,2% în 2021, reiese din datele Eurostat.

România se clasează astfel pe locul 22 la nivel european din punct de vedere al PIB/capita, la distanță foarte mică de statele din regiune:
Polonia este la mai puțin de trei puncte procentuale distanță, respectiv la 77,1% din media UE, iar Ungaria la 0,8 puncte procentuale în față, respectiv la 75% din media UE. Față de Portugalia, suntem la mai puțin de 2pp.

De menționat este că datele Eurostat calculează PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare a fiecărui stat.

(Citește și: ””Blana de leopard” a economiei românești: disiparea inegalității de dezvoltare”)


În ultimul deceniu, România a reușit să urce, la PIB/capita, de pe penultimul loc în UE (înaintea Bulgariei), pe locul 22, devansând Grecia, Slovacia, Croația și Letonia, ajungând la câteva puncte procentuale de Portugalia și Polonia – mai reiese din datele europene.

Graficul ritmului de creștere a PIB/capita, în comparație cu statele UE: a treia cea mai mare viteză de creștere

De altfel, în ultimul deceniu, România a avut parte de a treia cea mai mare creștere a ponderii PIB per capita în media UE, după Irlanda (cu o situație mai atipică din cauza raportării de PIB umflate artificial de prezența fiscală a marilor multinaționale americane după Brexit) și Lituania.

Astfel, în perioada 2011-2021, PIB/capita din România a consemnat un avans de 19,6 puncte procentuale (pp), față de 22,8 puncte procentuale în cazul Lituaniei, respectiv 87,5 pp Irlanda.

La nivel european, 13 state s-au confruntat cu o scădere a acestui indicator în intervalul 2011-2021, cele mai semnificative scăderi observându-se în rândul statelor de la periferie, cele care s-au confruntat cu crize ale datoriilor suverane.


Cel mai pronunțat declin a fost raportat de Grecia, unde PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 10,8 pp. În Italia, indicatorul a scăzut cu 10 pp, iar în Spania cu 9,3 pp, potrivit calculelor CursdeGuvernare pe baza datelor oficiale.

Cele mai mari disparități regionale din UE la PIB/capita: Dar avem cea mai dură divergență internă

România se remarcă totuși negativ prin prisma disparităților uriașe dintre regiuni. Dacă București are un PIB/capita dublu față de media națională, cel mai sărac județ din țară, Vaslui, are un PIB/capita de 36% din media națională, reiese din datele defalcate ale biroului european de statistică, aferente anului 2019.

(Citiți și: ”Comisia Națională de prognoză: Creştere economică pe regiuni pentru intervalul 2021-2024”)

Practic, nivelul de dezvoltare al celei mai sărace regiuni este de 18% din nivelul celei mai bogate, cel mai redus procent de la nivel european. Surprinzător, România împarte această particularitate cu state precum Germania și Franța, care ocupă locul trei, respectiv patru în clasamentul celor mai semnificative disparități regionale, cu 30%, respectiv 33%.

Și Polonia figurează sus în acest clasament, pe locul șase, cu 35%. Ungaria, pe de altă parte, stă foarte bine din acest punct de vedere. PIB per capita din cea mai săracă regiune reprezintă 75% din PIB per capita din cea mai bogată

Regiunea București-Ilfov – PIB/capita spectaculos: 163% din media UE – peste procentul general al Elveției

Regiunea București-Ilfov se bucură de un PIB/capita de 164% din media UE, al 14 cel mai ridicat din UE, mai reiese din datele Eurostat.

Capitala României a reușit astfel să devanseze mai toate capitalele europene, printre care Budapesta, Viena și chiar Berlin, ba chiar PIB/capita general al Elveției. (v tabelul).

De cealaltă parte, cele mai sărace regiuni din România figurează la sfârșitul clasamentului european, cel mai prost clasată fiind regiunea Nord-Est, pe locul 266 din 281 de regiuni analizate.

Diferența dintre București-Ilfov și Nord-Est este de 1 la 5, ceea ce indică cea mai dură divergență internă din UE.

***

(Citiți și: ”Record de profitabilitate a companiilor din România în perioada post-covid: Topul sectoarelor”)

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Bucurestiul nu are 164% si nici Romania nu are 74% din media PIB/capita pe UE.
    Cand spui PIB/capita, te referi la valorile nominale. Ar trebui sa mentionati in articol ca va referiti la valori …. aduse cumva din pix.
    Altfel, lumea nu va intelege cum PIB/capita din Romania ~15600$ e mai mare ca cel din Grecia de ~20800$.
    Cifrele alea din articol sunt raportate la paritatea puterii de cumparare. O formula cu foarte multe necunoscute inventata ca sa convinga saracii ca nu sunt chiar atat de saraci pe cat par.

  2. Intradevar avem cea mai mare crestere a PIB-ului in urma adaugarii realizarilor supermarketurilor straine, care duc acest pib in tara lor!Avem cea mai mare crestere CONSUMATORISTA din UE, in conditiile unei dezindustrializari aproape complete, pe care n-o compenseaza fordul si renault, sau intreprinderile industriale de montaj manual, caracteristice ,,primei revolutii industriale”.
    Acest demers laudativ n-are nimic comun cu realitatea saraciei, supraindatorarii sau deficitului de cont curent bugerar, care ne trimite la incapacitatea de plata…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Bucurestiul nu are 164% si nici Romania nu are 74% din media PIB/capita pe UE.
    Cand spui PIB/capita, te referi la valorile nominale. Ar trebui sa mentionati in articol ca va referiti la valori …. aduse cumva din pix.
    Altfel, lumea nu va intelege cum PIB/capita din Romania ~15600$ e mai mare ca cel din Grecia de ~20800$.
    Cifrele alea din articol sunt raportate la paritatea puterii de cumparare. O formula cu foarte multe necunoscute inventata ca sa convinga saracii ca nu sunt chiar atat de saraci pe cat par.

  2. Intradevar avem cea mai mare crestere a PIB-ului in urma adaugarii realizarilor supermarketurilor straine, care duc acest pib in tara lor!Avem cea mai mare crestere CONSUMATORISTA din UE, in conditiile unei dezindustrializari aproape complete, pe care n-o compenseaza fordul si renault, sau intreprinderile industriale de montaj manual, caracteristice ,,primei revolutii industriale”.
    Acest demers laudativ n-are nimic comun cu realitatea saraciei, supraindatorarii sau deficitului de cont curent bugerar, care ne trimite la incapacitatea de plata…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: