luni

19 februarie, 2024

3 decembrie, 2023

Nivelul scăzut al competenţelor digitale împiedică intensificare ritmului digitalizării companiilor din România și extinderea e-guvernării și, pe de altă parte, constata Comisia Europeană în ultimul Raport Digital Economy and Society Index (DESI 2022), îngreunează atingerea de către UE a obiectivului deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.

De aceea, spune Comisia, în România este nevoie de o schimbare a ritmului pregătirii competențelor digitale, pentru ca țara să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale.

Problema competențelor digitale și adecvarea pregătirii forței de muncă la economia iminentă e ridicată și de studiul Analiză privind piața muncii în România, realizată pentru AmCham România de PwC România, care trage un semnal de alarmă în privința pierderii unui avantaj competitiv cum e formarea capitalului uman.
Recuperarea acestui decalaj major este, potrivit analizei AmCham România, una din provocările structurale ale pieței muncii care trebuie remediate urgent pentru a reduce deficitul de capital uman care a atins cote de avarie și care deja afectează capacitatea României de a atrage investiții majore.

Europa, îngrijorată de progresul lent al competențelor digitale în toate statele


La sfârșitul lunii noiembrie, Consiliul EU a emis două recomandări pentru ca statele să faciliteze accesul tuturor cetățenilor la formarea de competențe digitale, printr-o ofertă largă care să vizeze fiecare nivel educațional, de la învățământul primar și până la formarea continuă.

Consiliul consideră dezvoltarea competențelor digitale drept o prioritate strategică și recomandă elaborarea unor strategii naționale și chiar regionale, astfek încât instituțiile de educație și formare să
pregătească oamenii pentru o utilizare creativă, sigură, etică și responsabilă a tehnologiei, fondată pe o înțelegere a modului în care aceasta funcționează.

Competențele digitale vor crește capacitatea de inserție profesională și vor permite atingerea obiectivelor fixate de Consiliu pentru 2030:

  • reducerea la mai puțin de 15% a ponderii persoanelor cu rezultate slabe în ceea ce privește competențele informatice și de informare
  • cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să aibă cel puțin competențe digitale de bază
  • cel puțin 20 de milioane de specialiști TIC să fie angajați în Uniune.

De unde pleacă România și cât are de recuperat

România nu are o strategie națională pentru formarea competențelor digitale, ci doar măsuri transversale prevăzute în cadrul PNRR, care vizează în special educația, companiile, și mai puțin formarea adulților, acolo unde țara noastră cel mai mult de recuperat.


Comisia atrage atenția că România nu este convergentă cu celelalte state membre, avânt o creștere anuală inferioară celorlalte țări din regiune, rămânând în urmă la o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman și cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE.

Punctajul României la capital uman – 30,9, față de 45,6 media UE

România se situează pe locul 27 în ceea ce privește dimensiunea capitalului uman în cadrul DESI 2022 și se confruntă cu o lipsă acută de competențe digitale de bază în rândul populației:

  • România înregistrează rezultate cu mult sub media UE în ceea ce privește competențele digitale cel puțin de bază (28 % față de 54 %) și competențele digitale peste nivelul elementar (9 % față de 26 %).
  • 41 % dintre persoanele din România au competențe cel puțin de bază în materie de creare de conținut digital, sub media UE de 66 %.
  • România înregistrează, de asemenea, un punctaj sub medie în ceea ce privește proporția specialiștilor în domeniul TIC încadrați în muncă, și anume de 2,6 % față de 4,5 %, procentajul continuând să crească într-un ritm constant.
  • Ponderea întreprinderilor care oferă formare în domeniul TIC stagnează la 6 %, cu mult sub media UE.

Doar doi subindicatori înregistrează în România punctaje peste media UE, la capital uman: proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC, din totalul absolvenților (locul 4). Ultimul este însă relativ, în contextul unui număr foarte mic de absolvenți de studii de specialitate în totalul cohortelor de tineri.

AmCham: Pierdem avantajul competitiv al capitalului uman

”România datorează cele mai importante investiții atrase în economie capitalului uman, care prin calitate și disponibilitate, a fost mult timp între cele mai apreciate avantaje competitive oferite de țara
noastră. În ultimii ani, o suprapunere de factori interni, dar și efecte ale trendurilor globale, au erodat acest avantaj, iar altele noi nu au fost create. 

Dacă transformarea digitală, tranziția verde sau contextul geopolitic nu le putem reversa sau controla, investițiile și reformele în sisteme critice  – educație, sănătate, infrastructură, administrație, sunt cele care pot reduce exodul de profesioniști, abandonul școlar, disparitățile dintre regiuni, populația inactivă și alte astfel de efecte care pun presiune pe piața muncii până la cote de avarie.” – spune Elisabeta Moraru (foto), CEO al Google Romania și vice-președinte al AmCham România, cu ocazia lansării Analizei privind piața muncii în România, realizată pentru AmCham România de PwC România.

Situația la integrarea tehnologiilor: Programele din PNRR, șansa României de a mai recupera din distanță

Planul de redresare și reziliență al României are ca obiectiv de a aborda majoritatea deficiențelor din domeniul digital ale țării, contribuind cu 5,97 miliarde wueo (20,5 % din alocarea totală a României) la obiectivele digitale. Cea mai importantă contribuție este în cadrul componentei 7 (Transformarea digitală), deși toate componentele includ unele măsuri legate de domeniul digital.

Integrarea tehnologiilor digitale

Intervenții privind competențele digitale:

  • În cadrul componentei 15 (Educație), un buget de 1 129,5 milioane euro este alocat reformelor și investițiilor pentru digitalizarea educației. Aceasta include reforme menite să stabilească profilul de competențe digitale al cadrelor didactice și să evalueze competențele digitale în cadrul examenelor școlare, precum și să asigure standarde pentru dotarea școlilor cu echipamente și resurse tehnologice în scopuri educaționale online.
  • În iunie 2024 ar trebui finalizată prin care sistemul educațional din România va fi aliniat la Cadrul european al competențelor digitale (DigComp) pentru elevi, cu definirea profilului de competențe pentru cadrele didactice și revizuirea programei de învățământ obligatorii și a planului-cadru pentru disciplinele TIC la toate nivelurile de învățământ.
  • Programul de formare de competențe digitale avansate pentru funcționarii publici (20 de milioane euro): până la jumătatea anului 2026, 30.000 de funcționari publici vor beneficia de formare pentru a dobândi competențe digitale avansate, iar 2.500 de funcționari publici cu funcții de conducere vor urma cursuri de formare în materie de conducere și de gestionare a talentelor.
  • Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni huburi de dezvoltare a competențelor digitale de bază (37 de milioane euro).
  • Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din cadrul întreprinderilor (36 de milioane euro): aceste scheme sprijină transformarea digitală a IMM-urilor prin sporirea competențelor digitale ale angajaților lor, punând accentul pe tehnologiile emergente, cum ar fi internetul obiectelor, volumele mari de date, învățarea automată, inteligența artificială, automatizarea proceselor robotizate, tehnologia blockchain. Angajații din cadrul a 2 000 de IMM-uri vor beneficia sprijin până la sfârșitul anului 2025.
  • La sfârșitul lunii martie 2024 va fi lansat un proiect de formare a competențelor digitale a circa 10.000 de profesori care să învețe să integreze tehnologia în conținutul lecțiilor la clasă.

Și la acest capitol România se află pe ultimul loc din UE, întrucât dacă nu există specialiști suficienți, nici gradul de digitalizare a economiei nu poate fi ridicat.

Există un decalaj semnificativ, care trebuie eliminat până în 2030 pentru a atinge obiectivul deceniului digital ca 75 % dintre întreprinderi să utilizeze tehnologia de tip cloud, volumele mari de date și IA. Doar ponderea de 68 % a întreprinderilor care au o intensitate medie/ridicată a acțiunilor verzi prin intermediul TIC este puțin peste media UE de 66 %.

Aproape toți indicatorii se situează în continuare cu mult sub media UE și fie au stagnat, fie chiar au scăzut în ultimul an, arată DESI 2022:

  • Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală a fost de 22 % (media UE: 55 %). Prin urmare, trebuie intensificate eforturile pentru a îndeplini obiectivul deceniului digital ca 90 % dintre IMM-uri să atingă un nivel de bază de intensitate digitală până în 2030.
  • Având în vedere că 12 % dintre IMM-uri efectuează vânzări online și 4 % efectuează vânzări online la nivel transfrontalier, România a rămas în urmă în raport cu majoritatea statelor membre ale UE.
  • Adoptarea tehnologiilor avansate, cum ar fi tehnologia de tip cloud, a atins doar 11 %, în comparație cu media UE de 34 %.
  • În ceea ce privește inteligența artificială, doar 1 % dintre întreprinderi au adoptat astfel de tehnologii (media UE: 8 %).
  • Ponderea în ceea ce privește prelucrarea volumelor mari de date rămâne, de asemenea, relativ scăzută, fiind de 5 % Indicele economiei și societății digitale, 2022 România 15 comparativ cu media UE de 14 %.

Sprijin acordat prin PNRR digitalizării firmelor:

  • Componenta 9 (Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare) alocă 1,064 demiliarde de euro pentru a sprijini digitalizarea întreprinderilor și pentru a sprijini un proiect multinațional privind „procesoarele cu consum redus de energie și cipurile semiconductoare”, care urmează să fie pus în aplicare ca proiect important de interes european comun (PIIEC).
  • PNRR-ul finanțează,de asemenea, operaționalizarea unei platforme digitale publice care furnizează
    întreprinderilor servicii publice legate de intrarea/ieșirea firmelor de pe piață, autorizarea reprezentanțelor străine în România și obținerea de licențe industriale (Investiția 1).
  • O schemă în valoare de 500 de milioane euro vizează sprijinirea adoptării tehnologiilor/soluțiilor digitale, cum ar fi inteligența artificială, datele, cloud computingul, platformele, tehnologia blockchain și
    transformarea digitală a procedurilor legate de întreprinderi (investiția I3a).

Servicii publice digitale

  • Țara înregistrează rezultate cu mult sub media UE în ceea ce privește toți indicatorii, inclusiv disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru cetățeni (un punctaj de 44 comparativ cu media UE de 75) și pentru întreprinderi (un punctaj de 42 comparativ cu media UE de 82).
  • Interacțiunea digitală dintre autoritățile publice și publicul larg este, de asemenea, redusă întrucât doar 17 % dintre utilizatorii de internet utilizează serviciile de e-guvernare.

Ponderea mare a investițiilor digitale și a reformelor dedicate acestei dimensiuni în planul național de reziliență și redresare al României oferă posibilitatea de îmbunătățire a acestor rezultate. Punerea în aplicare în timp util a acestor măsuri va contribui la îndeplinirea, până în 2030, a obiectivului deceniului digital de a furniza online 100 % dintre serviciile publice esențiale pentru cetățenii și întreprinderile europene.

În PNRR se prevede, printre altele, instituirea de administrații subnaționale la nivel intermediar (de exemplu, zone rurale funcționale) în cadrul componentei 10 (Fondul local) ar trebui să permită integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unități administrative care fac parte din consorții locale.
Integrarea ar duce la îmbunătățirea accesului, în special în zonele mai puțin urbanizate, în care calitatea serviciilor publice existente este uneori inferioară standardelor.

(Citește și: Analiză / Prejudiciu de 4,4 mld. euro creat economiei în 2022 de criza forței de muncă. În 2026 ar putea urca la 9,5 mld.)

(Citește și: Paradox / deficit masiv de forță de muncă într-o țară cu un segment uriaș de populație inactivă – studiu AmCham)

(Citește și: AmCHam: Procedurile pentru aducerea de lucrători din state non-UE durează și 8 luni)

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: